Fără îndoială, Marcel Olinescu merită o reevaluare mai amplă, atât ca artist plastic, cât și ca folclorist, publicist și promotor al memoriei culturale, iar colaborarea sa cu Aurel I. Gheorghiu reprezintă un capitol important în istoria documentării și conservării patrimoniului botoșănean.

Contextul istoric (1895-1995)
Intervalul 1895-1995 acoperă una dintre cele mai complexe perioade din istoria României moderne. Generația lui Marcel Olinescu s-a format în ultimele decenii ale monarhiei constituționale, a traversat experiența Primului Război Mondial, realizarea României Mari, efervescența culturală a perioadei interbelice, al Doilea Război Mondial, instaurarea regimului comunist și transformările politico-sociale de după 1989.
În plan cultural, această perioadă a fost caracterizată de afirmarea școlilor naționale de artă, de dezvoltarea cercetărilor etnografice și sociologice, de interesul pentru valorile tradiționale și de încercarea continuă de definire a identității culturale românești. În acest context s-au afirmat personalități precum Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinți, Dimitrie Paciurea, Romulus Vulcănescu, Vasile Voiculescu, care au contribuit la valorificarea patrimoniului cultural național.
Opera lui Marcel Olinescu se înscrie în această direcție de recuperare și reinterpretare a fondului tradițional românesc iar personalitatea sa a rămas fidel unei viziuni care îmbină expresia plastică, cercetarea folclorică și reflecția asupra identității culturale. Creația sa reprezintă o sinteză între modernitatea artistică a secolului al XX-lea și valorile spirituale ale culturii populare.
Totodată, perioada în care a activat a fost marcată de ascensiunea cercetărilor monografice coordonate de Dimitrie Gusti. Participarea lui Marcel Olinescu la campaniile sociologice din anii 1935-1936 a consolidat orientarea sa către universul rural și mitologic, devenit temă centrală a operei sale.
Personalitatea lui Marcel Olinescu este dificil de încadrat într-o singură categorie profesională. El a fost simultan artist plastic, poet, gravor, sculptor, publicist, pedagog și cercetător al tradițiilor populare.
Prin preocuparea pentru mit și imaginarul popular poate fi comparat cu Dimitrie Paciurea, profesorul său de la București. Dacă Dimitrie Paciurea a transpus miticul în sculptură monumentală, Marcel Olinescu l-a integrat în gravură, desen și interpretare etnologică.
Prin interesul pentru lumea satului și valorificarea tradițiilor românești se apropie de cercul lui Dimitrie Gusti, fără a abandona însă perspectiva artistică. În acest sens, el reprezintă o punte între cercetarea științifică și creația plastică.
În activitatea pedagogică poate fi apropiat de generația unor artiști-profesori precum Nicolae Tonitza sau Ștefan
Constantinescu, care au înțeles educația artistică drept o formă de formare culturală largă.
Cu lucrarea Mitologie românească și prin interesul pentru simbolistica tradițională, Marcel Olinescu a anticipat, într-o anumită măsură, cercetările sistematice dezvoltate ulterior de Romulus Vulcănescu în Mitologie română.
Astăzi, Marcel Olinescu poate fi comparat cu acei creatori contemporani care practică interdisciplinaritatea, combinând cercetarea patrimoniului, arta vizuală și activitatea editorială. Într-o epocă dominată de specializări stricte, el rămâne exemplul intelectualului umanist cu preocupări multiple.

Repere biografice
OLINESCU, MARCEL
Marcel Olinescu s-a născut la 4/17 septembrie 1896, la Dorohoi, și a decedat la 15 februarie 1992, la București.

A urmat școala primară în orașul natal (1903-1907), apoi studiile secundare la Liceul „Anastasie Bașotă” din Pomârla (1907-1911) și la Liceul „A.T. Laurian” din Botoșani (1911-1915).
Între 1919 și 1921 a studiat sculptura la Școala de Belle Arte din Iași, continuându-și formarea între 1921 și 1923 la București, sub influența profesorului Dimitrie Paciurea.
Încă din perioada studenției a obținut Premiul „Lecomte de Nouy” al Academiei Române, acordat pentru cea mai valoroasă lucrare prezentată la Salonul de Arte Frumoase din Iași.
A desfășurat o remarcabilă activitate didactică la: Liceul „Avram Iancu” din Brad (1923-1926); Liceul „A.T. Laurian” din Botoșani (1926-1927); Școala Comercială de Băieți din Arad (1927-1937); Școala Normală din București (1937-1958).
A fost membru fondator al Academiei Libere de Pictură, Sculptură și Desen și al Grupului Grafic din București.

Marcel Olinescu și Aurel I. Gheorghiu, contribuție la cristalizarea memoriei culturale botoșănene
Relația dintre Marcel Olinescu și Aurel I. Gheorghiu reprezintă unul dintre cele mai interesante exemple de colaborare culturală botoșăneană din perioada interbelică. Originari din același spațiu cultural, amândoi formați la Liceul „A.T. Laurian” și activi ulterior la București, cei doi au contribuit decisiv la valorificarea patrimoniului istoric al Botoșanilor.
Rodul cel mai important al colaborării lor este albumul Botoșanii cari se duc… (1927), care are o valoare documentară excepțională, întrucât surprinde clădiri, străzi, monumente și peisaje urbane aflate în proces de transformare sau dispariție.
În această colaborare, Aurel I. Gheorghiu a furnizat documentarea istorică, fotografiile și comentariul cultural iar Marcel Olinescu a realizat componenta artistică și interpretarea grafică.
Prin această operă comună, cei doi autori au anticipat preocupările actuale privind patrimoniul cultural, memoria urbană și conservarea identității locale.
Astăzi, albumul (original, prezentat în cadrul Expoziițiilor muzeale ,,Scritori Botoșăneni” de către Fundația Națională pentru Dezvoltare Comunitară) constituie una dintre cele mai importante surse pentru cercetarea istoriei urbane a Botoșanilor.

Activitatea literară, publicistică și artistică
Activitatea lui Marcel Olinescu s-a desfășurat simultan pe mai multe planuri.
Prima sa expoziție importantă, „Din Țara Moților”, a fost organizată la Ateneul Român în anul 1925. A participat constant la: Saloanele Oficiale din București; expozițiile Grupului Grafic; expoziții internaționale organizate la Moscova, Riga, Helsinki, Atena, Praga, Berlin, Bratislava, Geneva, Cairo, Alexandria, Havana, Leipzig, Sofia, Tel Aviv și Torino./muzeulartabv.ro/
A obținut numeroase distincții, între care: Premii ale Saloanelor Oficiale; Marele Premiu al Concursului „Voronețeana” (1977); Premiul UAP la aceeași manifestare (1979).
A fost redactor al ziarului Știrea, cofondator și ilustrator al revistei Hotarul, editor al revistei Duh, fondator al grupării cultural-artistice Pro-Arte. Colaborările sale includ publicații importante precum: Adevărul literar și artistic, Universul literar, Viața literară, Sociologie românească, Datina, Tinerimea română, Hotarul, Duh, Știrea și altele.
A participat la echipele de cercetare sociologice coordonate de Dimitrie Gusti, care i-au influențat decisiv orientarea sa către folclor și etnografie. Cercetările din satele Sâmbăteni, Șiria și Cuvejdia au stat la baza interesului său pentru simbolurile și mitologia populară românească.

Opera
Volume și albume fundamentale. Din țara moților (1925); Botoșanii cari se duc… (1927, cu Aurel I. Gheorghiu); 15 gravuri pe lemn (1929); Păreri de rău (1934); Eu. Poeme în versuri și linii (1935, 1937); Arabescurile șubelor din Criș (1937); Nimfă și sclavă (1938); Miorița (1940); Mitologie românească (1944; reeditare 2001); Suita aurului (1959); Târgoviște ieri și azi (1976); Peisaje (1983); Meșterul Manole (1997, postum).
Semnificația operei
Opera lui Marcel Olinescu este construită pe trei direcții majore: recuperarea universului rural; valorificarea mitologiei românești; sinteza dintre imagine și text.
Lucrarea Mitologie românească ocupă un loc central, reprezentând una dintre cele mai importante încercări de popularizare și interpretare artistică a imaginarului tradițional românesc.
Impactul contemporan al operei și personalității
Operei lui Marcel Olinescu este în atenția resorturilor culturale. Arhiva sa artistică este supusă unui proces de inventariere, digitizare și valorificare muzeală prin proiecte culturale recente. În anul 2021, Muzeul Județean Botoșani a organizat expoziția „Marcel Olinescu – Univers rural. Univers mitologic”, dedicată recuperării și reinterpretării operei sale pentru publicul contemporan. (actualitateabotosaneana.ro), iar din anul 2022 principala operă albumul istoric Botoșanii cari se duc… (1927), varianta originală, se află expus în rame adecvate în cadrul Muzeului Scriitorilor Botoșăneni. Interesul actual pentru patrimoniul imaterial, memoria locală și identitatea culturală conferă creației sale o relevanță remarcabilă.
Marcel Olinescu este astăzi perceput ca folclorist, poet, publicist, gravor și sculptor, un veritabil precursor al studiilor interdisciplinare asupra patrimoniului cultural românesc.

Așadar,
Marcel Olinescu se înscrie printre personalitățile complexe ale culturii române din secolul al XX-lea. Formația sa artistică solidă, activitatea publicistică, implicarea în cercetările sociologice și interesul constant pentru folclor și mitologie îl transformă într-o figură reprezentativă a umanismului românesc. Colaborarea sa cu Aurel I. Gheorghiu ilustrează contribuția intelectualilor botoșăneni la conservarea patrimoniului din Botoșani și la constituirea unei autentice memorii culturale. Redescoperirea operei sale prin expoziții, cercetări și arhive digitale confirmă actualitatea unui creator care a înțeles că identitatea culturală se construiește prin dialogul permanent dintre artă, istorie și tradiție.

Bibliografie necesară
Surse primare

1. OLINESCU, Marcel. Din țara moților. [s.l.], 1925.
2. OLINESCU, Marcel; GHEORGHIU, Aurel I.. Botoșanii cari se duc…. București: Cartea Românească, 1927.
3. OLINESCU, Marcel. 15 gravuri pe lemn. Arad: Tiparul Lavrov, 1929.
4. OLINESCU, Marcel. Păreri de rău. Arad: Duh, 1934.
5. OLINESCU, Marcel. Poeme în versuri și linii. Arad: Duh, 1935; ed. a II-a, Arad: Pro Arte, 1937.
6. OLINESCU, Marcel. Mitologie românească. București: Casa Școalelor, 1944; ed. revăzută, București: Saeculum I.O., 2001.
7. OLINESCU, Marcel. Peisaje. București: Sport-Turism, 1983.

Lucrări privind Aurel I. Gheorghiu

1. GHEORGHIU, Aurel I.. La hotarele Moldovei. București: Casa Școalelor, 1923.
2. GHEORGHIU, Aurel I.. Pe drumuri basarabene. A doua zi după Unire. București, 1923.
3. GHEORGHIU, Aurel I.. Priveliști din Bucovina pitorească. București: Cartea Românească, 1925.

Dicționare și lucrări de referință

1. BEJENARU, Ionel. Dicționarul botoșănenilor. Iași: Moldova, 1994.
2. DATCU, Iordan. Dicționarul folcloriștilor. București, 1979.
3. DATCU, Iordan. Dicționarul etnologilor români, vol. II. București: Saeculum I.O., 1998.
4. MORARU, Cornel. „Olinescu, Marcel”, în Dicționarul scriitorilor români, vol. III. București: Albatros, 2001.
5. SASU, Aurel. Dicționarul biografic al literaturii române, vol. II. Pitești: Paralela 45, 2006.
6. LAZAROVICI, Silvia. Scriitori și publiciști botoșăneni. Dicționar biobibliografic. Ediția definitivă. Botoșani: Agata, 2022.
7. ISTRATE, Ion . Un Almanah despre Oameni și Cărți, Botoșani, 2020.

Studii critice și monografii

1. OPRESCU, George. Arta plastică în România după 23 August 1944. București: Editura Academiei, 1959.
2. NOICA, Constantin. Creație și frumos în rostirea românească. București: Eminescu, 1973.
3. VULCĂNESCU, Romulus. Mitologie română. București: Editura Academiei, 1985.
4. ENE, Elena. Gravura în relief. Artiști din România (1900-1950). București: MNAR, 1997.

Articole și studii periodice

1. IOSUB, Nicolae. „Aurel I. Gheorghiu, un fotograf al locurilor eminesciene”, Luceafărul (Botoșani), 2011.
2. MEDIAN, Gheorghe. „Personalități botoșănene în ipostaze inedite: colonelul Aurel I. Gheorghiu, fotograf”, Luceafărul (Botoșani), 2011.
3. MEDIAN, Gheorghe. „Marcel Olinescu și proiectul eșuat al unei cărți de excepție”, Luceafărul (Botoșani), 2012.
4. PEROIU, T.. „El, Marcel Olinescu. Portret în semne și linii”, Hiperboreea, nr. 4, 2012.

Resurse muzeale și arhivistice recente

1. Proiectul „Patrimoniu al artelor grafice din arhivele Eugen Taru, Marcel Olinescu, Romeo Voinescu”./postmodernism.ro/
2. Proiectele de arhivare și valorificare a arhivei Marcel Olinescu realizate de colecții și platforme muzeale contemporane./cosminnasui.com/
3. Expoziția „Marcel Olinescu – Univers rural. Univers mitologic”, Muzeul Județean Botoșani, 2021./actualitateabotosaneana.ro/

Imagini relevante
Marcel Olinescu. Fotografie de epocă, cea mai frecvent reprodusă în dicționare și lucrări de istorie literară.