Pe Aurel I. Gheorghiu îl regăsim printre acele personalități care merită readuse în circuitul cercetării academice, iar colaborarea sa cu Marcel Olinescu oferă perspective deosebit de fertile pentru studii de istorie culturală, patrimoniu, memorie colectivă și iconografie regională.

Contextul istoric și cultural (1900–1980)

Perioada cuprinsă între începutul secolului al XX-lea și ultimele decenii ale regimului comunist reprezintă una dintre cele mai complexe etape din istoria României. Generația din care au făcut parte Aurel I. Gheorghiu și Marcel Olinescu s-a format în epoca României moderne de după Independență, a traversat experiența Primului Război Mondial, procesul Marii Uniri din 1918, efervescența culturală interbelică, dramatismul celui de-Al Doilea Război Mondial și transformările politice ale regimului comunist.
În plan cultural, această perioadă a fost caracterizată prin afirmarea ideii de patrimoniu național, dezvoltarea cercetărilor istorice și etnografice, consolidarea instituțiilor academice și a muzeelor, precum și prin preocuparea pentru conservarea vestigiilor locale. Personalități precum Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinți, Ion Simionescu și Vasile Voiculescu au promovat valorificarea patrimoniului material și spiritual românesc, influențând în mod direct sau indirect activitatea lui Aurel I. Gheorghiu, care  a colaborat cu Nicolae Iorga, a conferențiat la Universitatea Populară de la Vălenii de Munte și a participat la proiecte culturale de anvergură națională.(luceafarul.net)
În același timp, fotografii, graficienii și cercetătorii locali  au jucat un rol esențial în conservarea identității regionale. În Moldova de Nord, Aurel I. Gheorghiu și Marcel Olinescu se înscriu printre promotorii acestei direcții, prin documentarea sistematică a monumentelor, peisajelor și tradițiilor botoșănene.

Personalitatea lui Aurel I. Gheorghiu

Aurel I. Gheorghiu poate fi comparat cu alte figuri ale culturii române interbelice care au îmbinat cercetarea istorică, activitatea publicistică și preocuparea pentru patrimoniu. Prin interesul pentru documentarea vizuală a spațiului românesc, el se apropie de spiritul promovat de Nicolae Iorga și de cercetările monografice coordonate de Dimitrie Gusti. În același timp, pasiunea sa pentru fotografie și valorificarea documentului iconografic îl apropie de generația marilor documentariști culturali ai epocii.
Raportat la prezent, activitatea lui poate fi comparată cu programele contemporane de digitizare a patrimoniului, desfășurate de biblioteci digitale, muzee și arhive. Dacă astăzi patrimoniul este conservat prin baze de date și platforme online, Aurel I. Gheorghiu l-a conservat prin fotografie, albume documentare și conferințe publice.
În ceea ce privește descendența familială, sursele biografice consultate nu oferă informații verificabile privind apartenența sa la o familie de mari boieri, demnitari sau intelectuali consacrați. În lipsa unor dovezi documentare certe, o asemenea ipoteză nu poate fi susținută academic. (luceafarul.net)

Colaborarea cu Marcel Olinescu și rolul lor în cristalizarea memoriei culturale botoșănene

Una dintre cele mai importante realizări comune ale celor doi intelectuali a fost albumul Botoșanii cari se duc… Album istoric (1927), lucrare devenită un document fundamental pentru istoria patrimoniului botoșănean. Fotografiile realizate de Aurel I. Gheorghiu au constituit baza documentară pentru desenele și gravurile executate de Marcel Olinescu.luceafarul.net
Albumul a surprins monumente, case vechi, biserici și vestigii aflate deja atunci în proces de degradare sau dispariție. Astfel, colaborarea lor depășește valoarea artistică propriu-zisă și devine un act de conservare a memoriei culturale locale, comparabil cu actualele proiecte muzeografice și de patrimoniu digital.

Repere biografice

GHEORGHIU, Aurel I.

Aurel I. Gheorghiu s-a născut la 23 februarie 1894 în satul Storești, comuna Frumușica (astăzi asociată zonei Flămânzi), județul Botoșani, și a decedat în anul 1976. A urmat Școala Primară de Băieți din Sulița, Liceul „A.T. Laurian” din Botoșani, Școala Militară de Infanterie (promoția 1916) și Școala Superioară de Război din București.(luceafarul.net)
Ofițer de carieră și profesor de istorie în școli militare, a desfășurat și o bogată activitate culturală. În 1930 a fost asistent al lui Nicolae Iorga la Catedra de Istoria Românilor a Universității din București. Între 1930 și 1940 a conferențiat la Universitatea Populară de la Vălenii de Munte, iar între 1937 și 1940 a activat în cadrul Ministerului Propagandei și Culturii. A inițiat emisiunea radiofonică „Ora premilitară”, colaborând cu personalități de prim rang ale culturii române. (luceafarul.net)
A participat la inventarierea monumentelor istorice în cadrul unei comisii afiliate Academiei Române și a susținut numeroase conferințe pe teme istorice și culturale.

Activitatea literară, publicistică și artistică

Activitatea lui Aurel I. Gheorghiu s-a desfășurat la intersecția dintre istorie, publicistică și fotografie.
A colaborat la revista culturală Revista Moldovei și a publicat articole în periodice precum Biserica Ortodoxă Română, Glasul Bisericii, Mitropolia Moldovei și Sucevei și România pitorească. (luceafarul.net)
Fotografia reprezintă una dintre dimensiunile definitorii ale personalității sale. Potrivit cercetărilor lui Nicolae Iosub, fondul său fotografic depășea 4.500 de clișee și fotografii, multe dintre acestea surprinzând monumente, sate, oameni și locuri eminesciene din județul Botoșani. (luceafarul.net)
În patrimoniul Muzeului Județean Botoșani se păstrează și astăzi o parte dintre clișeele sale fotografice, valorificate în expoziții documentare consacrate memoriei orașului și județului.

Opera

Principalele lucrări semnate de Aurel I. Gheorghiu sunt: La hotarele Moldovei (București, Casa Școalelor, 1923); Pe drumuri basarabene. A doua zi după Unire (București, Casa Școalelor, 1923); O dramă istorică în 1916 la Dracșani (Botoșani, Tipografia B. Saidman, 1925); Priveliști din Bucovina pitorească, vol. I (București, Cartea Românească, 1925); Câteva localități istorice din județul Botoșani (Botoșani, Tipografia Munca, 1926). (luceafarul.net)
În colaborare: Botoșanii cari se duc… Album istoric (cu Marcel Olinescu, București, Cartea Românească, 1927); Valea Ialomiței (1968); Târgoviște ieri și azi (cu Marcel Olinescu, 1976); Drumurile viei și vinului în România (1977).
Lucrarea Priveliști din Bucovina pitorească a fost distinsă cu Premiul Societății „Cartea Românească”. (luceafarul.net)
În raport cu patrimoniul botoșănean, colaborarea sa cu Marcel Olinescu este cea mai importantă contribuții la documentarea identității culturale botoșănene.

Așadar,
Aurel I. Gheorghiu face parte din categoria intelectualilor interbelici care au reușit să unească activitatea profesională, cercetarea istorică, jurnalismul cultural și documentarea fotografică. Opera sa reprezintă astăzi o sursă de primă importanță pentru studiul patrimoniului istoric al Moldovei și al Botoșanilor.
Colaborarea cu Marcel Olinescu a generat una dintre cele mai importante întreprinderi documentare dedicate patrimoniului botoșănean. Albumul Botoșanii cari se duc… rămâne nu doar o operă culturală, ci și un act de salvare a memoriei colective.
În contextul actual al digitizării patrimoniului, activitatea celor doi apare surprinzător de modernă: ceea ce muzeele, bibliotecile și arhivele realizează astăzi prin platforme digitale, Aurel I. Gheorghiu și Marcel Olinescu au realizat, cu mijloacele epocii lor, prin fotografie, desen și cercetare documentară.

BIBLIOGRAFIA NECESARĂ

Surse primare (opere de Aurel I. Gheorghiu)

1. GHEORGHIU, Aurel I. La hotarele Moldovei. Note şi însemnări din timpul războiului. Bucureşti: Casa Şcoalelor, 1923.
2. GHEORGHIU, Aurel I. Pe drumuri basarabene. A doua zi după Unire. Bucureşti: Tipografia Dimitrie M. Ionescu, 1923.
3. GHEORGHIU, Aurel I. O dramă istorică în 1916 la Dracşani. Botoşani: Tipografia B. Saidman, 1925.
4. GHEORGHIU, Aurel I. Privelişti din Bucovina pitorească. Vol. I. Bucureşti: Cartea Românească, 1925.
5. GHEORGHIU, Aurel I. Câteva localităţi istorice din judeţul Botoşani. Botoşani: Tipografia „Munca”, 1926.
6. GHEORGHIU, Aurel I.; OLINESCU, Marcel. Botoşanii cari se duc… Bucureşti: Cartea Românească, 1927.
7. GHEORGHIU, Aurel I. et al. Valea Ialomiţei. Bucureşti: Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, 1968.
8. GHEORGHIU, Aurel I.; OLINESCU, Marcel. Târgovişte ieri şi azi. Bucureşti: Sport-Turism, 1976.
9. GHEORGHIU, Aurel I.; CONSTANTINESCU, Gherasim; GHEORGHIU, Anibal I. Drumurile viei şi vinului în România. Bucureşti: Sport-Turism, 1977.

Surse privind colaborarea Aurel I. Gheorghiu – Marcel Olinescu

1. GHEORGHIU, Aurel I.; OLINESCU, Marcel. Botoşanii cari se duc… Bucureşti: Cartea Românească, 1927.
2. GHEORGHIU, Aurel I.; OLINESCU, Marcel. Târgovişte ieri şi azi. Bucureşti: Sport-Turism, 1976.
3. IOSUB, Nicolae. „Aurel I. Gheorghiu. Un fotograf al locurilor eminesciene”. În: Luceafărul (Botoşani), iulie 2011.
4. MEDIAN, Gheorghe. „Personalităţi botoşănene în ipostaze inedite: colonelul Aurel I. Gheorghiu”. Material documentar şi expoziţional, Muzeul Judeţean Botoşani, 2011.

Dicţionare şi lucrări de referinţă

1. BEJENARU, Ionel. Dicţionarul botoşănenilor. Iaşi: Editura Moldova, 1994.
2. CIUBOTARU, Ştefan. Al doilea caleidoscop botoşănean. Botoşani: Editura Axa, 1998.
3. ***. Bibliografie radiofonică românească (1936-1940). Vol. II. Bucureşti: Societatea Română de Radiodifuziune; Editura Casa Radio, 2000.
4. ISTRATE, Ion. Un Almanah despre oameni şi cărţi. Botoşani: Arena Cărţii, 2020.
5. LAZAROVICI, Silvia. Scriitori şi publicişti botoşăneni. Dicţionar biobibliografic. Ediţia definitivă. Botoşani: Editura Agata, 2022.
6. OLARU NENATI, Lucia. Arcade septentrionale. Bucureşti: Editura Academiei Române, 2007.

Studii şi articole critice

1. BOJOGA, E. „Aurel I. Gheorghiu. «Pe drumuri basarabene. A doua zi după Unire» – un volum singular în epocă”. În: Viaţa Românească, nr. 3-4, 2014.
2. GHENGHEA, Maria-Cristina. „O Basarabie uitată…”. În: Constelaţii ieşene, nr. 4, 2007.
3. IOSUB, Nicolae. „Aurel I. Gheorghiu. Un fotograf al locurilor eminesciene”. În: Luceafărul (Botoşani), iulie 2011.
4. MEDIAN, Gheorghe. „Personalităţi botoşănene în ipostaze inedite: colonelul Aurel I. Gheorghiu”. În: Luceafărul (Botoşani), mai 2011.
5. OLARU NENATI, Lucia. Studii şi evocări privind viaţa culturală botoşăneană interbelică, în volumele dedicate istoriei culturale a Botoşanilor.

Resurse muzeale şi arhivistice

1. Muzeul Judeţean Botoşani. Fond documentar „Aurel I. Gheorghiu”. Manuscrise, fotografii, clişee fotografice şi documente biografice. [botosaninews.ro]
2. Muzeul Judeţean Botoşani. Expoziţia fotodocumentară Personalităţi botoşănene în ipostaze inedite. Aurel I. Gheorghiu, 2011.
3. Biblioteca Academiei Române, Bucureşti. Fond de periodice şi publicaţii privind activitatea lui Aurel I. Gheorghiu.
4. Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca. Colecţia digitală a lucrărilor lui Aurel I. Gheorghiu.
5. Arhivele Naţionale ale României. Fonduri documentare referitoare la activitatea militară, culturală şi publicistică a lui Aurel I. Gheorghiu.

Imagini relevante
Aurel I. Gheorghiu. Fotografie de epocă, cea mai frecvent reprodusă în dicționare și lucrări de istorie literară.
Botoșanii cari se duc… Album istoric. Autori: Aurel I. Gheorghiu și Marcel Olinescu (Secvență din Expoziția din cadrul Muzeului Scriitorilor Botoșăneni, întemeiat de de Fundația Națională pentru Dezvoltare Comunitară)