Ce poate spune o schiță, un desen despre un artist, despre timpul în care a trăit și despre felul în care acesta a privit lumea? Pentru artista Marcela Rădulescu, grafica devine nu doar un teritoriu al expresiei, ci și unul al memoriei, al observației și al construcției unei identități artistice. Peste șase decenii de creație pot fi urmărite acum în cadrul expoziției „Fibră. Radiografia prezenței / Fiber. A Radiography of Presence”, prezentată de Muzeul Național Cotroceni, în parteneriat cu Muzeul de Artă Brașov.

Deschisă publicului în Spațiile Medievale ale Muzeului Național Cotroceni în perioada 24 septembrie – 25 octombrie 2026, expoziția propune o întâlnire cu opera Marcelei Rădulescu dintr-o perspectivă care depășește lectura strict estetică. Desenul, hârtia, documentele de arhivă și chiar titlurile lucrărilor sunt privite ca elemente capabile să vorbească despre un parcurs artistic, dar și despre lumea în care acesta s-a construit.
Selecția cuprinde lucrări realizate în creion, tuș, pastel, acuarelă, tehnici mixte și gravură, de dimensiuni și formule expresive diferite. Împreună, acestea conturează un traseu de creație amplu, în care grafica poate fi privită asemenea unei forme de înregistrare a prezenței: o urmă lăsată pe hârtie, dar și o mărturie despre preocupările, alegerile și contextul artistei.

Titlul expoziției trimite chiar la această dublă dimensiune. „Fibra” este materia hârtiei, suportul pe care imaginea se construiește, dar poate deveni și o metaforă pentru structura profundă a unei practici artistice. „Radiografia prezenței” sugerează, la rândul său, încercarea de a privi dincolo de imaginea finală și de a urmări ceea ce se află în spatele ei: gesturi, idei, documente, contexte și experiențe.
Curatoarea Olivia Nițiș construiește expoziția pornind de la concepte precum cunoașterea situată și perspectiva parțială, propunând astfel nu o retrospectivă în sens convențional, ci o cercetare a modului în care opera poate genera noi forme de înțelegere. Lucrările nu sunt tratate ca simple obiecte în expunere, ci ca părți active ale unui sistem artistic și contextual, capabile să dezvăluie atât particularitățile practicii Marcelei Rădulescu, cât și ecourile perioadei istorice în care aceasta s-a desfășurat.

Un rol important îl are cercetarea de arhivă realizată de echipa Muzeului de Artă Brașov, împreună cu Olivia Nițiș. Documentele provenite din arhiva personală a artistei completează corpusul de lucrări și permit o apropiere mai amplă de parcursul său. În acest fel, expoziția devine și un exercițiu de recuperare și contextualizare a unei creații care, deși se întinde pe mai bine de șase decenii, a rămas mai puțin prezentă în circuitul expozițional din ultimele decenii.
Parteneriatul dintre Muzeul de Artă Brașov și Muzeul Național Cotroceni aduce astfel în atenția publicului un segment important al graficii contemporane românești și, în același timp, deschide accesul către un set de lucrări și documente care permit o privire mai atentă asupra artistei Marcela Rădulescu.
În Spațiile Medievale ale Muzeului Național Cotroceni, hârtia devine, pentru câteva săptămâni, locul în care se întâlnesc imaginea și memoria. O expoziție de grafică se transformă astfel într-o incursiune în timp, în care fiecare urmă, fiecare strat și fiecare document contribuie la reconstruirea unei prezențe artistice.

Expoziția „Fibră. Radiografia prezenței / Fiber. A Radiography of Presence” poate fi vizitată până la 25 octombrie 2026. 

Cosmina Marcela Oltean
Foto, MAB