Primit pentru publicare: 11 mai 2015
Autor: Ion N OPREA
Publicat: 11 mai 2015

Adevărata obârșie a poporului român

Comerţ cu oile prin tunelurile de sub Marea Neagră
Limba română vorbită în Asia
Literatura veche din India anticipează actualul ciclu de viaţă din România, care se oglindeşte în politica prezentului

Există o cronică în care este relatată povestea despre cum țăranii din Dobrogea foloseau niște tuneluri subterane, lungi de mii de kilometri, construite pe sub Marea Neagră, ca să treacă în transhumanță sau pentru negustorie, oile în Turcia. În Dobrogea se creșteau mii și mii de oi care înaintea primului război mondial se vindeau turcilor și se cîștigau bani frumoși. Exportul lor nu se realiza pe uscat, nici cu vasele maritime, ci prin două tuneluri subterane, subacvatice.

Se spune – și există dovezi – că, din sudul Dobrogei și Cadrilater, pornesc cele două tuneluri subterane care traversează Marea Neagră, nu se știe cine și când le-au construit și nici adevăratele motive ale existenței lor, dar interesant este că ele, chiar în timpul războiului la care ne-am referit, au fost astupate și păzite apoi cu strășnicie, pentru siguranța națională. Chiar cu Securitatea!

Prin 1980, soldații care lucrau la canalul Dunărea-Marea Neagră, au descoprit, însă, o altă gură de acces al tunelurilor, aflată într-un cimitir din Murfatlar, folosită apoi – dacă nu și înainte – de unii pentru a trece neobservați mai întâi în Bulgaria, prietenă.

Se presupune că tunelurile respective – poate ca și cele din Transilvania – sunt construite din vechime adâncă, acum mii de ani, de către o civilizație care atestă o tehnologie deosebită care explică și complexitatea lucrărilor care ar trebui să intereseze… Pe cine? ne întrebăm! Ne întrebăm și de ce, oare, nu se sapă la uriașa metropolă din Sureanu, mult mai veche decât Regia? Oare de ce credeți că UE nu a alocat fonduri sau nu a deschis o linie de credite – dacă i s-ar fi cerut! – pentru a se investiga și deschide acolo pământul, dat fiind că e vorba despre o descoperire uriașă?, se întreabă curioșii (A.N.), printre care și noi.

Dacii – Adevăruri tulburătoare, urmat de Dacii- Noi cu dezvăluiri care atestă că poporul român este continuatorul dacilor, nu și al romanilor – lucru pe care ar trebui să-l știe și să-l susțină și Ionuț Vulpescu, Ministrul Culturii. Ne-am întrebat, și insistăm și acum, oare câți dinre români știu că dacii liberi – alții decăt cei de pe 14% din teritoriul ocupat de romani – i-au atacat, după anul 106, pe romanii din provincia cucerită și că au obținut și victorii asupra lor? Că retragerea romanilor din Dacia a fost făcută ca urmare a presiunii dacilor liberi? Că aceștia au atacat Imperiul la sud de Dunăre, și după retragerea aureliană din anul 271? Sau câți știu că în secolul III d. Hr. dacii liberi au reușit, fie și pe o perioadă scurtă, să unifice zona sudică din Balcani, a Daciei lui Burebista?

Vizionând cele două filme se demonstrează ceea ce cred unii – domnul Ministru al Culturii … că dacii s-au romanizat, pentru că este o aberație, o înțeleg și școlarii, să crezi că dacii cu “o mână” se luptau să îi alunge pe romani, iar cu “cealaltă” preluau tradițiile și cultura romană, ba își mai și ofereau fetele și nevestele romanilor, ca să se nască “noul popor”, poporul roman!

“Suntem români de peste 2500 de ani”, spune Lucian Cueșdean și argumentează: “În Asia 80.000.000 de oameni vorbesc limba română!”

Noi am învățat la școală că daco-geții ar fi fost o ramură a neamului tracic, care trăia exclusiv în Dacia – în confuzie documentar-identitară un Buletin european, fondator prof. dr. Iosif Constantin Dragan a apărut la Milano, în mai 1981, ajunsese la numărul 79, se numea Noi Tracii și în el au scris și Vasile Bologa, Vasile Vetișanu, E. Condurachi, Gabriel Iliescu, Nicolae Vasilescu-Capsali, Constantin Popescu-Cadem – și vorbeau o limbă diferită de limba latină sau amestecată. Că Imperiul roman a cucerit Dacia, iar daco-geții ar fi renunțat partial la limba lor pentru a învăța vorbirea cuceritorilor. Că din combinația acestora ar fi apărut, în timp, limba română. După ani de studiu, cercetătorul Cueșdean a ajuns la concluzia nu numai că aceasta e o teorie, din păcate, falsă, el dovedește că triburile getice, sub diferite nume, ocupau o arie geografică mult mai vastă, din Carpați, Europa Centrală și până în Asia, ajungând în China și India – ba și acolo – și că actuala populație Punjabi din nordul Indiei este urmașa unui trib de geți localizat în Asia Centrală cu peste 2500 de ani în urmă, că acești urmași ai geților vorbesc o limbă asemănătoare cu româna. Dar cum, acum 2500 de ani Imperiul roman nici nu exista, asta înseamnă că geții vorbesc o limbă latină mult înainte de expansiunea romană.

Că neamurile geto-dacilor vorbeau aceeași limbă o spune și Strabon (60 î. Hr. – 26 d. Hr. ), adică din Carpați până în Centrul Asiei! Spune Lucian Cueșdean: “Senzațional! Suntem români de peste 2500 de ani”, acesta este și titlul uneia dintre cărțile sale, din care cităm: “Concluzia e că într-un trecut imemorabil exista o singură limbă europeană, cel mai probabil româna arhaică sau getodaca, și care printr-o sumă de migrații și modificări a născut toate limbile numite indo-europene, printre care și latina. Iar războiul daco-roman a fost unul fratricid. Până în ziua de azi se vorbește româna sau aromâna în nordul Marii Adriatice, până la Volga. Mai mult, în Kazacstan sunt acum , oficial, 20.000 de vorbitori de limba română”

Nu știu dacă drept comentarii la cele de mai sus, dar pe email-ul personal găsesc de la A.P., sub motto – „Lumea se duce de suflet! Se tot duce!”- următorul text care, ni se spune, provine din literatura veche a Indiei, Langa Purana, și care anticipează cum se va încheia actualul ciclu al civilizației terestre, prezentându-ne o listă selectivă a simptomelor privind viitorul care, atenție, e acum, prezentul nostru: “Coeficientul de ură din sufletul fiecărui om, inclusiv postac pe facebook, va cunoaște – spune textul – o alarmantă creștere. Oamenii vor deveni din ce în ce mai iritabili. Toate marile achiziții de cunoaștere vor fi deturnate spre scopuri impure, adică spre amplificarea răului din lume. Se va înmulți numărul șefilor de stat de extracție joasă și de proastă calitate.

Lucrătorii manuali și negustorimea vor fi înălțați la rang de intelectuali, iar intelectualii vor fi puși în condiții subalterne. Va avea loc, cu alte cuvinte, un destructurant amestec al castelor, o destrămare dramatică a ierarhiilor firești, o ireparabilă dezordine socială.

Necinstea va căpăta o răspândire fără precedent, la toate nivelele. Hoții vor deveni lideri.

Femeile nu vor mai pune preț pe propria virtute.

Proștii, impostorii, naturile rudimentare și gălăgioase vor fi luați drept înțelepți. Oamenii drepți, de bună calitate, vor avea tendința de a se retrage din viața publică. În piețe se va vinde mâncare gata-preparată – fastfood!

Limbile vor sărăci, vorbirea se va trivializa.

Vor fi mai multe femei decât bărbați, vor prolifera asociațiile criminale, va crește numărul celor care nu găsesc de lucru.

Se vor răspândi, pretutindeni, bolile de stomac. Se va extinde moda părului purtat în dezordine și se va generaliza starea de letargie, de lehamite, cu corolarul unei cornice incapacități de acțiune. Vor apărea nenumărate organizații religioase necanonice, basfemia va conviețui cu fanatismul.

Se va practica pe scară largă, uciderea fătului în pântecul matern și se vor asasina direct sau symbolic eroii iecărei comunități. Deținătorii puterii nu o vor mai folosi în beneficiul popoarelor lor.

Discernământul – ca percepție a deosebirii dintre bine și rău – se va șubrezi, instituția respectului va intra în derivă, vor fi respectați, preponderent, cei nedemni.

Vor câștiga teren nerușinarea, călcarea cuvântului dat, invidia. Între părinți și copii vor apărea obstacole greu de trecut, forța va prevala dreptății, ospeția va declina, vulgaritatea va împânzi totul”.

Citind cele de mai sus, „poetul pătimirii noastre”, Octavian Goga, afirma în 1916, semn că și atunci era ca și astăzi: „…Țară de secături, țară minoră, căzută rușinos la examenul de capacitate în fața Europei…

Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoții improvizați astăzi în moraliști, miniștrii care s-au vândut o viață întreagă, deputații contrabandiști…

Nu ne prăbușim nici de numărul dușmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoșătoare de meningită morală”.

Chiar în zilele noastre, mai 2015, cu cinismul caracteristic, un om politic, cu preocupări mai mult turistice, deși este administratorul general al României, declara voalat / pe noi, dacă o fi să ne dea jos cineva, asta nu o vor realiza adversarii politici, ci justiția, prigonitorii hoților…

Care-i substratul, îl știe oricare român, trăim în România!

*
,,Nu ne prăbuşim nici de numărul duşmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoşătoare de meningită morală”.