Al. Florin Țene – Sens și Contrasens în înțelepciunile pentru ziariști
39 de decaloguri, vârsta lui Mihai Eminescu când a trecut în nemurire
Editura Napoca Star, 2019

• Volumul Sens și Contrasens în înțelepciunile pentru ziariști este construit sub forma a 39 de decaloguri, număr cu profundă încărcătură simbolică, explicitată chiar în subtitlu: vârsta lui Mihai Eminescu la moarte. Această opțiune nu este una pur comemorativă, ci axiologică: Eminescu devine modelul absolut al ziaristului total – lucid, incomod, moral și sacrificat.
• Decalogul, formă de inspirație biblică și sapiențială, sugerează: normativitate etică, rigoare morală, responsabilitate aproape sacramentală a profesiei de jurnalist.
• Cartea se plasează astfel la granița dintre eseu moral, manifest profesional și testament ideatic.
• Titlul volumului indică încă de la început o tensiune dialectică: jurnalismul autentic se construiește între sens (adevăr, etică, responsabilitate) și contrasens (manipulare, servilism, impostură).
• Al. Florin Țene concepe jurnalistul ca: martor al realului, nu simplu transmițător de informații; instanță morală, nu funcționar mediatic; conștiință critică a cetății, nu instrument ideologic.
• În decaloguri, contrasensul apare frecvent ca: compromis cu puterea, abandon al adevărului pentru succes, degradare a limbajului și a gândirii.
• Această opoziție permanentă conferă volumului un caracter polemico-profetic.
• Unul dintre nucleele cărții este etica profesiei, înțeleasă nu ca set de reguli administrative, ci ca vocație existențială. Jurnalistul, în viziunea lui Țene, este o ființă chemată la: luciditate, curaj, asumarea singurătății.
• Modelul eminescian este recurent: ziaristul care spune adevărul plătește adesea cu marginalizarea sau cu propria viață spirituală. Autorul sugerează că jurnalismul autentic nu este compatibil cu confortul moral.
• Această perspectivă se înscrie într-o tradiție românească a jurnalismului militant, de la Eminescu la Pamfil Șeicaru, unde presa este o formă de rezistență culturală.
• Din punct de vedere stilistic, decalogurile sunt construite ca: aforisme dense, sentințe etice, maxime cu valoare gnomică.
• Limbajul este: concis, sentențios, lipsit de ornament inutil.Această opțiune stilistică susține ideea că adevărul trebuie rostit clar, fără ambiguități estetizante. Forma scurtă obligă la concentrare semantică și responsabilitate discursivă.
• Volumul are și o evidentă dimensiune critică la adresa: presei aservite, jurnalismului comercial, degradării limbii române în mass-media.
• Al. Florin Țene denunță:transformarea jurnalistului în agent de influență, pierderea criteriilor axiologice, confuzia dintre notorietate și valoare.În acest sens, cartea funcționează ca un act de acuzare morală, dar și ca un manual de verticalitate pentru generațiile tinere.
• Sens și Contrasens în înțelepciunile pentru ziariști este mai mult decât o carte despre jurnalism: este o meditație asupra adevărului, a responsabilității și a demnității cuvântului scris. Cele 39 de decaloguri alcătuiesc un cod moral destinat nu doar ziariștilor, ci tuturor celor care folosesc cuvântul ca instrument de influență publică.
• Prin raportarea simbolică la Mihai Eminescu, Al. Florin Țene reafirmă ideea că jurnalismul este o formă de cultură majoră, iar compromisul cu falsul echivalează cu o trădare de sine.
• Volumul se impune astfel ca un text de referință în literatura etico-jurnalistică românească contemporană, cu valoare formativă și testimonială. 

Radu Ungureanu