ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Lidia BURDUJA
Cenaclul DinOgor

Anotimpul singurătăţii

Singură sunt azi ca de-ntreaga viaţă.
Pe cărări de vis, te pierd iar în ceaţă.
Oare, te-am avut măcar o secundă?
Clepsidra s-a spart; cu neant se inundă.

Singur-am fost ieri şi toamna mă ştie.
Când nu m-ai ştiut, am fost elegie.
Vântul m-a citit; lamentaţii mute,
prin el ţi-am trimis şi îngeri- cinci sute.

Stele- vreo trei mii din Calea Lactee.
Sufletul să-mi vrei, în trup de femeie.
Singură mereu îţi caut destinul.
Pe-al meu l-a furat iarna, fierbând vinul.

Primii ghiocei înflorind iubirea,
de te vor găsi, să-mi ierţi amintirea
altor primăveri – de dorinţă – pline.
Din muguri s-alungi, culpele divine.

Singură voi fi şi vara va trece.
Macii vor muri; să rămână zece,
în vis să-i ţin vii. Păcatul narcotic,
să trezească-n noi, regretul erotic.