ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Apoteoza poetului

Dincolo de zariştea liniştei ziua fulguia faianţă
Acul ceasornicului indica harta întâlnirii,
Aşchiile întârzierii îmi alungă orice speranţă
A luminii de la capătul firii.

Sub spuza aşteptării nerăbdarea dădea peste privire
Berbecul dorinţei scăpa coarnele mentalităţii
Când istovit de atâta iubire
Îmi pierdeam fărâme de timp la ceasul universităţii.

Aroma sângelui sfida culorile zădărniciei
Popasul meu retrage însemnele, inspiraţia
Îşi ascunde confidenţa cu purpura viei
Când buzele tale îşi etalează graţia.

Într-o apoteoză a poeţilor care scapă mileniul ce vine
Nisipul se strecoară sub călcâiele mării
Se gâdilă şi cade în refluxul din sine
Când ştergi cu rochia culorile mării.

Mirarea încremeneşte pe fruntea nucului bătrân
Spovedania mea nu se mai încrede în secunda revenirii
Eu nu mai am timp să amân
Veacul ce vine mă împinge în braţele nemuririi.