CÂNTEC DE STEA (Vestirea Păstorilor)

CÂNTEC DE STEA
(Vestirea Păstorilor)
A consemnat Ionel Bejenaru

Coborât-a coborât,
Florile Dalbe,
Îngerii Domnului Sfânt,
Cu steble de stele’mâini.
Dar unde s’au coborât?
La Păstori au nimerit
Şi din somn i-au deşteptat,
La’nchinare i-a’ndemnat.
Oile s’au scuturat,
Păstorii i-au întrebat:
-Ce veste bună ne-aduceţi
Târlele de ni le umpleţi
Cu lumină şi cântare,
De nici oile n’au stare?!
-Noi v’aducem veste bună,
Veniţi cu noi împreună,
Că Fecioarei Maria
I s’a’mplinit acum vremea;
I-a sosit ceasul să nască
Şi umblă din casă’n casă,
Nime’n lume nu o lasă
Şi nu vrea s’o găzduiască
Scriptura să se’mplinească,
Să se nască Domnul Sfânt
Intr-o iesle pe pământ.
Alergaţi păstori degrabă,
Peştera-i plină de slavă.
Alergaţi de vă’nchinaţi
Şi-apoi lumii veste daţi
Şi pe la toţi colindaţi…
Cum grăiră, fâlfâiră,
Se ‘nalţară şi pieriră.