Personalitate complexă a vieții literare clujene, Dumitru Cerna s-a impus în ultimele decenii drept una dintre vocile poetice și eseistice reprezentative ale Transilvaniei contemporane. Poet, publicist, prozator, eseist, critic și istoric literar, el deține titlul de Doctor cum laude în Filologie, fiind membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, precum și membru fondator al Societății Naționale de Dialectologie (1997).

• Debutul absolut se produce în anul 1975 în paginile ziarului Făclia, iar debutul poetic are loc în 1987 în revista Tribuna. Prima sa carte, volumul de versuri Cireșe amare (1993), deschide o operă vastă, alcătuită din peste optzeci de volume – poezie, eseuri, critică literară, proză scurtă, memorialistică și publicistică –, fapt ce-l situează printre autorii cei mai prolifi și consecvenți ai literaturii române actuale.
• Prin formația sa filologică și prin prezența constantă în mediul editorial și publicistic clujean, Cerna devine un reper de continuitate spirituală între generația postblagiană și sensibilitatea poetică a începutului de secol XXI.
• Poezia lui Dumitru Cerna se structurează pe o viziune reflexivă și metafizică, în care discursul liric capătă accente sapiențiale și gnoseologice. Poetul este preocupat de relația dintre spirit și materie, dintre abis și revelație, într-un univers liric dominat de seninătate interioară, dar și de o melancolie a cunoașterii.
• Într-o prefață semnificativă, Petru Poantă observa că autorul „cultivă o gravitate temperată de ironie, o demnitate discretă a îndoielii, un scepticism învăluit în credință”¹. Această formulare definește cel mai fidel poetica cerneană, care îmbină rațiunea analitică cu intuiția spirituală, configurând o „metafizică a îndoielii luminoase”.
• Volume precum Sceptic de rezervă. Poeme olografe (1997), Fiul. Poeme lutnice (2006), Inutila apocalipsă. Poeme marianice (2018) sau Atotpustiul. Poeme neînserate (2021) confirmă o tematică unitară – o meditație continuă asupra neantului, a mântuirii și a limbajului poetic ca formă de salvare.
• Critica a remarcat, de asemenea, claritatea expresiei și rigoarea formală. Irina Petraș notează că „poezia lui Dumitru Cerna se așază într-un teritoriu al transparenței interioare, în care duhul și materia se recunosc reciproc”², iar Constantin Cubleșan subliniază „retragerea poetului într-un monolog grav, cu accent elegiac, în care poezia devine un exercițiu de luciditate și împăcare”³.
• Paralel cu activitatea poetică, Dumitru Cerna desfășoară o activitate critică și eseistică de amploare, concretizată în volume precum Poeții (2008, 2010), Despre iubire și moarte (2016) sau Anul ’93. O privire asupra fenomenului poetic clujean după 1989 până în 2000 (2018).
• În aceste lucrări, autorul propune o cartografiere a poeziei transilvane postcomuniste, relevând tipologiile, temele și direcțiile poetice emergente. Prin stilul echilibrat și analiza lucidă, Cerna se afirmă drept un exeget atent al spiritului local, dar și un hermeneut de vocație universalistă.
• În plan istoric-literar, se remarcă monografia Panait Cerna, scepticul luminos (2009, 2010), care îmbină rigoarea filologică cu empatia afectivă, autorul descoperind în poetul dobrogean un dublu spiritual, „scepticul credincios”⁴. Într-un registru similar se înscrie volumul Victor Felea. «Muțenia mea princiară» (2021), care continuă demersul de restituire critică a poeților transilvani de prim-plan.
• Publicistul Dumitru Cerna se distinge printr-un stil de analiză culturală etică și reflexivă, vizibil în ciclul monumental Din însemnările lui Simon Cireneul (cinci volume, 2017–2025), o cronică a conștiinței și a contemporaneității românești.
• De la Via Dolorosa (1975–1996) până la Comuniunea jertfei (2025), aceste volume configurează o autobiografie spirituală prin publicistică, un jurnal al fidelității față de valorile culturii române și ale spiritului creștin.
• Criticul Al. Florin Țene remarcă dimensiunea morală a acestei scriituri: „Cerna este un poet și publicist al conștiinței, pentru care actul cultural devine o formă de mântuire laică”
• Despre opera sa au scris personalități importante ale vieții literare contemporane: Petru Poantă, Irina Petraș, Constantin Cubleșan, Mircea Petean, Mircea Popa, Ion Cristofor, Adrian Țion, Aurel Codoban, Al. Florin Țene, Ion Buzași ș.a.
• Poeziile sale au fost traduse în peste zece limbi, inclusiv franceză, engleză, italiană, spaniolă și catalană, iar autorul a fost distins cu numeroase premii ale Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj și alte distincții naționale și internaționale, între care Premiul „Lucian Blaga” (2002) și Premiul pentru Literatură pentru Copii (2009).
• Prin densitatea meditației și prin claritatea discursului, Dumitru Cerna se înscrie în galeria poeților de conștiință blagiană, pentru care poezia este o formă a cunoașterii metafizice. În egală măsură, el este un exeget al propriei generații, un „sceptic de rezervă” care și-a construit opera pe axa lucidității și a credinței.
• Într-un peisaj literar adesea fragmentar, Dumitru Cerna reprezintă continuitatea spiritului transilvan, articulând o poezie a interiorității limpezi și a împăcării cu neființa.
• Note

1. Petru Poantă, Prefață la volumul „Sceptic de rezervă. Poeme olografe”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1997.
2. Irina Petraș, „Transparența interioară a poeziei lui Dumitru Cerna”, în Tribuna, nr. 22/2006.
3. Constantin Cubleșan, „Reflecții asupra poeziei lui Dumitru Cerna”, în Vatra Veche, nr. 7/2018.
4. Dumitru Cerna, Panait Cerna, scepticul luminos, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2009, p. 15.
5. Al. Florin Țene, „Poetul conștiinței morale”, în Revista UZPR, nr. 4/2020.

• Bibliografie
• Cerna, Dumitru, Cireșe amare, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1993.
• Sceptic de rezervă. Poeme olografe, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1997.
•  Fiul. Poeme lutnice, Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2006.
• Poeții, Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2008.
•  Panait Cerna, scepticul luminos, Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2009.
•  Presimțirea Transilvaniei, Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2017.
• Inutila apocalipsă. Poeme marianice, Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2018.
• Atotpustiul. Poeme neînserate, Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2021.
•  Nemaiajungerea. Poeme netocmite, Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2024.
• Petraș, Irina, Poezia română contemporană. Un dicționar analitic, Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărții de Știință, 2011.
• Poantă, Petru, Scriitori clujeni contemporani, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2005.
• Țene, Al. Florin, Poezia transilvană contemporană, Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2020.