Sari la conținut
Luceafărul

Fondat 2009 · ISSN 2065 – 4200Anul 18 → 2026

DUREREA DORULUI

Autor: lnvitaţie la lectură

           Universul se-mbracă într-o pânză țesută
           De mii și mii de fire de lumină,
           Amurgul se învăluie în valuri de taină,
           Păsările își aruncă viersul prin grădină.
.
           În pacea acestui tablou feeric
           Apari tu,măicuța mea, cea mai minunată
           Dintre flori,ființă de Dumnezeu dăruită,
           Din lacrimi și dor nemărginit plămădită.
.
           Căci dorul e o spuză a sufletului
           Pe care apa niciodată nu-l stinge,
           Vremea nicidecum nu-l poate atinge
           Numai lacrima fierbinte îl poate plânge.
.
           Iar tu,măicuța mea, icoană a vieții mele,
           Altar de fertfă pentru copii și nepoțele,
           Din fragedă pruncie m-ai învățat
           Cu platoșa credinței trăite curat.
.
           Pe calea luminii să pășesc m-ai îndrumat,
           Să cred în IIsus Hristos m-ai învățat,
           Sfaturi înțelepte adesea mi-ai oferit,
           Lăsându-mi zestrea credinței până la infinit.
.
           Cu îngăduința bunului Dumnezeu
           Cea mai înaltă școală mi-ai dat mereu,
           Faptele bune să mi le însușesc
           Și  pentru toate acestea îți mulțumesc.
.
           Pe vatra sufletească e mereu nestins
           Un jăratec mistuitor ce mi s-a aprins,
           E cel al dorului de tine,măicuța mea,

           Care ai deschis porțile cerului cândva.

Rubrica: lnvitaţie la lecturăAutor:

Distribuie: Facebook LinkedIn WhatsApp E-mail

Articole asemănătoare