Al Florin ŢENE

Au înflorit nucii de Sfântul Gheorghe
Aleargă primăvara desculţă prin sat
Şi stele au căzut în nucii grădinii
Dimineaţa nu s-au mai stins, n-au mai plecat
Au rămas ochiuri de izvoare la rădăcina luminii.

În apele lor închegate, tremurând în cupe de muguri
Se zămislea rodul de sevă, răcoare…
Luminau crengile ca nişte ruguri
Şi raze picurau, uimite de soare.

O, stelele pe punţile nucilor au căzut
Cu hlamidele lor muiate în lumină
Şi nu s-au pierdut,
Au rămas inimi pe vechea tulpină.

Păsările odihnindu-şi zborul înalţă un tril
Pe crengile nucilor la concert au venit şi cucii
E sfârşitul nopţilor zgribulite de april…
…Era noaptea Sfântului Gheorghe și înfloriseră nucii.