Boris MARIAN

Erata

Ploaia este bucuria copiilor,
Culori, mirosuri distincte,
Ce semne ne aduce vara?
Un ghid ilustrat al armoniilor.
Fiece zi – o uimire.
Posedați suntem de intuiția particularului,
Infinitul ne produce greață.
A constant Vapour  o”er the palase flies,
Cum poate o voce umană să arunce o umbră?
Un paradox inexorabil, investiție de speranță
Fără temei, arta înțelegerii se prezintă sub forme variate,
Uneori războiul pare a fi o soluție. Dar prețul?
Eu știu – orie înțelegere este limitată.
Este , oare, tristețea mea mai mare decât a altora?
Tristețea zorilor pentru eroul dus la execuție.
A amurgului pentru un om părăsit.
A amiezii pentru un om flămând.
Din pânza vechiului radio izbucni un violoncel răgușit.
Profesorul se lumină ca lampa unui acar  în noapte.
Vocile nu mai vorbesc de victorie, ci de sfârșitul
Tuturor înfrângerilor.