Lui Victor !

În vechiul Copou, veșnic leagăn literar,
Pășeam cu gândul la firava mlădiță,
Pe gard ardeau al cărților hotar,
Și-n ochii tăi, privea mama-zeiță.

Tramvaiul cobora din deal domol,
Spre vechiul turn al marilor zidiri,
Ca un destin ce-și caută un pol,
Prin semnul dat al ‘naltei deveniri.

Din casa ta, cu lege și temei,
Ai primit îndemn spre dreaptă cumpătare,
Ca stejarul ce-nfruntă vânt și anii grei,
Păstrând adânc lumina-n dreptă cărare.

La șaisprezece ani, vezi atent țelul senin
Și teama sfântă-a marilor urcușuri,
Dar în gându-ți ascuns, ai rost deplin,
Ca zorii aprinși deasupra unor uși.

*
Foto: https://luceafarul.net/ia%c8%99ul-cultural-gazeta-de-pe-gard-copou