Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    Ionuţ Caragea – Neant cu lentile de contact (noi poezii)

    Cragea,Ionut

     

     

     

     

     

     

    Ionuţ Caragea – Neant cu lentile de contact (noi poezii)

     

    Blocstartul amintirilor

    ca şi mulţi alţii
    aş vrea să alerg către finiş
    să-l strâng pe Dumnezeu în braţe
    dar, de frică să nu fur startul
    am rămas pironit în blocstartul amintirilor
    privindu-mi pixul, un fel de ştafetă
    pe care nu am cui s-o predau
    privind spectatorii care surprind momentul
    în nu ştiu câte cadre cadavre
    pe secundă

    ei vor să scrii şi iar să scrii
    ca şi cum scrisul ar însemna să găteşti
    şapte feluri de mâncare
    pentru degustătorii apocalipsei tale personale
    să fii un restaurant plutitor care circulă
    pe fluviul propriilor lacrimi
    apoi să eşuezi pe malurile secate
    să ajungi un fel de distracţie
    pentru cei din generaţia
    facebook

     

    Darts la adăpostul megapixelilor

    ziare, reviste, situri, bloguri, reţele de socializare
    fericirea nu este decât un lanţ de servere
    prin care orbecăim ca nişte somnambuli ai vieţii reale
    umplem golurile unei lumi virtuale
    cu vise care nu mai interesează pe nimeni
    în timp ce amintirile contrafăcute
    devin amantele noastre cele mai fidele

    unii dintre noi au găsit locuri
    în care se mândresc cu poze de înaltă rezoluţie
    încercând să-i convingă pe alţii
    sau să se convingă pe ei înşişi
    că nu trăiesc degeaba pe pământ

    şi uite aşa lumea se depreciază constant
    iar cei care se zbat să transmită mesaje
    pentru trezirea conştiinţei
    se apropie de oameni la o distanţă
    optimă de înţelegere
    şi ajung ca tablele din jocul de Darts

     

    Spectacol interzis muritorilor

    priveşte atent un munte, un arbore,
    o piatră, o apă şi ţine-le minte
    pleacă apoi în lume
    trăieşte-ţi viaţa
    întoarce-te peste ani şi ani
    priveşte-le din nou pe toate şi vei avea senzaţia
    că n-ai fost plecat niciodată
    din acele locuri

    urmăreşte un episod dintr-un film serial
    care te captivează la maxim
    dormi, pleacă la muncă
    întoarce-te acasă, vizionează un alt episod
    şi vei avea senzaţia
    că n-ai fost plecat niciodată
    din acţiunea filmului

    citeşte o carte, zece cărţi, o sută de cărţi
    întoarce-te la cartea care ţi-a plăcut cel mai mult
    şi vei avea senzaţia că n-ai fost plecat niciodată
    dintre coperţile ei

    privim, plecăm, ne întoarcem
    ne întoarcem, privim şi plecăm

    numai că unii oamenii
    pe care i-am privit cândva
    cu atâta dragoste
    au uitat să se-ntoarcă
    din călătoria lor
    au rămas captivi într-un spectacol
    interzis muritorilor

    iar umbrele, sufleuri ai neantului
    ne şoptesc în continuare
    rugăciunile

     

    Neant cu lentile de contact

    prin lacrimi tragem de timp în faţa zădărniciei
    visele sunt doar nişte monede de schimb
    aruncate de zei în palmele cerşetorilor
    mutilaţi de amintiri

    pe eşafodul dimineţii
    ne ghilotinăm şansa unui nou început
    şi iată-ne singuri într-o lume
    în care speranţa cu aripi de ceară
    s-a prăpădit pe stâncile abrupte ale inimii

    nici umbrele nu mai leagă prietenii
    ne îmbrăţişăm spasmodic absenţele
    în faţa neantului cu lentile de contact



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    1 comentariu la acestă însemnare

    1. Marin spune:

      Excelente versuri! De aici începe poezia, cea care reușește să treacă dincolo de cuvinte. Felicitări!

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2023 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5