Jan TRISTEA

tristețea ascunsului

mi-am blindat inima
și
rărunchilor filtrele le-am scos

și eul…
eul cel fălos
spre o vindajarea a măruntaielor sale
îl voi domina
c-un astrigent dur și mănos

iar
harțagul ID-ului din vocile sale
la coș
le-am aruncat
în dușmănescul ambient
o falsă adunare
un social fără umani
bipediculat de caracatițe

iar
sufletului
i-am pus o flanșă oarbă
inoxidabilă
strâns legată în șuruburi
vechi de-o vârsnicie
și va sta în carantină
vastă carantină
a mântuinței eului ascuns

așa
am aruncat ascunsul
ascunzând tristețea