Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Medalion aniversar. LUCIA OLARU NENATI, HONORIS CIVIS COMITATUS

MEDALION ANIVERSAR
LUCIA OLARU NENATI, HONORIS CIVIS COMITATUS

Lalele, crini, trandafiri, crinzanteme şi multe emoţii adunate azi, 20 februarie 2014, în preajma orei 14.00. Toate menite Luciei Olaru Nenati, ,,o fiinţă aleasă de Dumnezeu”, aşa cum mulţi au spus, care merită toată aprecierea noastră. Şi vorba muzeografului Gheorghe Median: ,,Din ceea ce face omul pe pământ, rămân două lucrui esenţiale: copii şi opera. Iar opera nu ne-o poate lua nimeni. Ea este a prezentului şi, deopotrivă, a viitorului.”

Primită călduros de toţi cei dragi, care i-au cântat Mulţi ani trăiască, la îndemnul scriitoarei Elena Condrei, poeta noastră a fost ulterior nevoită ,,să facă faţă” unei avalanşe florale, cu îmbrățișări prietenești și urări sincere cum, de obicei, se zic la astfel de evenimente solemne.

Seria vorbelor frumoase a început cu motivarea și înmânarea diplomei HONORIS CIVIS 0 LON-onoris civis [1024x768]COMITATUS, un Titlu instituit de Fundația Națională pentru Dezvoltare Comunitară, în  Programul cadru ,,Identitatea comunitară”, inițiat în 2003, cu scopul de a dezvolta  un model de cultură și educație civică susținut de respectul față de personalitățile cu valențe autentice. Președintele Fundației, Ion Istrate, a arătat ca acest Titlu se acordă Doamnei Lucia Olaru Nenati, ca gest de mare respect și recunoștință pentru contribuția remarcabila la afirmarea spiritului eminescian și a comunității Botoșanilor, prin reactivarea conceptului de localism creator și revoluționarea în modul cel mai pertinent şi elegant a fenomenul cultural românesc.

Cu toate că, de-a lungul anilor, s-au scris atâtea lucruri frumoase despre Lucia Olaru Nenati, merită să menţionăm măcar o parte și din cuvintele rostite în această zi:

Gheorghe Median: „Sunt unul din cei mai vechi, care o cunoaşte pe Lucia Olaru Nenati. Am venit odată la Botoşani şi am parcurs acelaşi traseu profesional. Cu toate acestea, în timp, eu am rămas ca muzeograf, dar Domnia Sa, însă, a trecut şi peste hotare. Dar prietenia dintre noi a rămas peste timpuri. Iar evenimentul de astăzi este un eveniment intim, de familie, prin care Revista Luceafărul a adus împreună oameni care se iubesc, care se respectă, iar atunci când e nevoie, se adună pentru a marca anumite evenimente, precum cel de azi, al sărbătoririi aniversării frumoasei vârstei a Doamnei Luciei Olaru Nenati. Am fost mereu mândru că sunt prietenul ei şi, de multe ori, când vorbeşti despre Botoşani trebuie să dai şi detalii despre acest oraş. Eu de fiecare dată amintesc de Eminescu şi apoi menţionez despre Lucia Olaru Nenati, cea care a făcut primii paşi importanţi la Casa Memorială Ipoteşti, cea care a stabilit primele legături ale acestor meleaguri cu Bucureştiul şi, mai ales, cea care a adus primele lucruri acolo. Să nu uităm că Lucia Olaru Nenati este singurul eminescolog la Botoşani, cea care l-a purtat pe Eminescu peste graniţe, de la Chişinău până în capitala Germaniei și New York. Nu mai este nimeni care să meargă pe această linie, de altfel o sarcină care nu e deloc uşoară. Să nu uităm că Botoşaniul este locul care a dat oameni de mare valoare, dar care s-au realizat în marile capitale europene. De asemenea, au fost şi cei care au venit şi au rămas la Botoşani, printre care şi Lucia Olaru Nenati, care se adaugă acestor spirite luminate, venite să lumineze acest oraş, cu toate că atmosfera înconjurătoare de aici nu a fost mereu una minunată.”

Georgică Manole: „Nu e uşor să vorbeşti despre Lucia Olaru Nenati, mai ales pentru că e greu să alegi din toate realizările sale. Iar Lucia Olaru Nenati e un suflet nobil, rezultat din intersecţia multiplelor talente.” Dincolo de toate, Georgică Manole a ţinut să facă o remarcă, referitoare la „această vigoare intelectuală de nestăvilit”: „Pe unde a cercetat Lucia Olaru Nenati, nu mai găseşti nicio informaţie nedescoperită”.

Steliana Băltuţă: „Lucia Olaru Nenati este una din primele persoane care a ajutat la conturarea secţiei etnografice a Muzeului Judeţean. Şi vă mulţumim că existaţi!”. A ţinut Steliana Băltuţă să ne aducă la cunoştinţă micul cadou, simbolic, pe care l-a făcut sărbătoritei: „O moară de apă, în miniatură. Pentru că moara este cea care macină tot răul din jurul dumneavoastră şi-l duce pe apă, la vale.”

Constantin Adam: „Ne cunoaştem de când Lucia Olaru Nenati a fost director al Teatrului Mihai Eminescu, într-o perioadă deosebit de grea pentru oraşul Botoşani. Iar prezenţa Domniei Sale în această instituţie a fost marcată de două momente deosebit de importante: în timpul directoriatului dumneai a fost organizat primul turneu al Teatrului Mihai Eminescu şi tot sub auspiciul ei a avut loc un alt eveniment deosebit de important, lansarea „Rădăcinilor de foc” a poetului Grigore Vieru, când, în premieră mondială, s-a cântat melodia „Eminescu” (Ion Aldea Teodorovici) , melodie care, la cererea înlăcrimată a publicului, a fost repetată de trei ori. Şi să nu uitaţi, doamnă Lucia Olaru Nenati, că sunt enorm de mulţi oameni care vă iubesc!”

Ovidiu Chelaru: „Acest eveniment este un prilej unic şi angelic pentru a admira opera prolifică a unui coleg de breaslă, dar mai ales a unui discipol al Luceafărului nemuritor de la Ipoteşti”. Şi a ţinut Ovidiu Chelaru să aducă un prinos  printr-o poezie, urându-i în final la „Noi creaţii literare / De valoare şi răsunet.”

Ștefan  Cervatiuc: „Îmi aduc aminte că, nici bine nu a început serviciul la Botoşani, şi Lucia Olaru Nenati a venit la arhivă să-l studieze pe Eminescu. Încă de pe atunci am întrevăzut personalitatea care avea să devină Lucia Olaru Nenati.”

Elenea Condrei: „Lucia Olaru Nenati este un ambasador cultural al României, al Botoşanilor, şi, nu în ultimul rând, un eminescolog de marcă”. Iar pentru a ne arăta că înfăţişarea angelică a poetei nu e numai rezultatul percepţiei oamenilor cultivaţi, ci şi rezultatul percepţiei omului muncitor, de rând, ne-a povestit despre acţiunea de culturalizare a femeilor, a regimului comunist, de la întreprinderea Electrocontact. „După ce au fost duse într-o vizită la Ipoteşti, acestea au fost întrebate dacă l-au văzut pe Eminescu. Toate au tăcut. Numai una, mai sprintenă la minte, a răspuns: Nu l-am văzut pe Eminescu, dar am întâlnit-o pe soţia lui, o doamnă blondă şi cu ochii albaştri”.

Finalul unei eveniment, absolut trebuitor pentru a asigura, cât de cât, recompensa morală a unui om ce a luptat pe toate fronturile sub stindardul eminescian pentru prosperitatea culturală şi recunoaşterea internaţionala a ţinutului botoşănean, a fost încheiat de cuvintele Luciei Olaru Nenati: „Ţin să vă mulţumesc pentru acest eveniment, pe care eu îl simt ca un lucru menit de la Cel de Sus, acel centru de energii minunate, care a făcut posibilă aceasta şi care l-a trimis mesager pe d-l Istrate pentru a-i îndeplini misiunea. Smerit fericit, vă mulţumesc, vouă, că mi-aţi dat astăzi o zi de mare bucurie!”.

Şi aşa am păşit cu toţii în al 65-lea an nenatian. Şi cu toţii vom povesti celor alăturaţi în această seara povestea Doamnei blonde cu ochii albaştri de la Ipoteşti, o poveste care, cu certitudine, va dăinui în viitor!

1 LON [1024x768] 01 LON [1024x768] (2) 2 LON [1024x768] 3 LON (2) [1024x768] 4LON [1024x768] 6 LON [1024x768] 7 LON, [1024x768] 8 LON [1024x768] 9 lon [1024x768] 10 LON [1024x768] 11 LON [1024x768] 12 LON [1024x768] 14 LON [1024x768] 16 LON [1024x768] 17 LON [1024x768] 20 LON [1024x768] 22 LON [1024x768]

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

1 comentariu la acestă însemnare

  1. […] Președintele Fundației Luceafarul, Ion Istrate, a arătat ca acest Titlu se acordă Doamnei Lucia Olaru Nenati, ca gest de mare respect și recunoștință pentru contribuția remarcabila la afirmarea spiritului eminescian și a comunității Botoșanilor, prin reactivarea conceptului de localism creator și revoluționarea în modul cel mai pertinent şi elegant a fenomenul cultural românesc. Mai multe detalii puteti gasi si in revista Luceafarul. […]

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania