Moș Ion

Timpul peste noi își cerne
Numărându-și anii săi
Moș Ion târșie opinca
Cu pași lenți înceți și grei

Amintri ce cu duiumul
Deapănă necontenit
Abătut ori dus pe gânduri
El în sat e om vestit

A muncit cu a lui palme
El pământul  la arat
Şi  cu mâinile  trudite
Toți în sat  i-a  ajutat

A luptat pentru a s-a țară
În război a fost pe front
Cu medalii de onoare
El acasă s-a întors

Astăzi fața lui brăzdată
Gârbovit neajutorat
De ale lui picioare care
Ani la rândul nu au stat

Așezat pe acea stanoagă
Treaba el și-a terminat
Sătenii trec și-l întreabă
Și de toți e venerat

Câteodată cu vreun leatul
Deapănă din amintiri
Ori ne spune cum odată
Era satul la chindii

Iubit om în sat el este
Moș Ion erou vestit
Toată lumea îl cinstește
Și de toți este dorit