Parada retragerii trupelor române din Afganistan mare cât o înfrângere!

Afganistanul este greu de pacificat. Nu au reușit englezii în secolul XIX, când au fost înfrânți și măcelăriți la fortăreața Ghazni de către insurgenții afgani în 1841. URSS a încercat să cucerească Afganistanul, începând cu anul 1979 pentru a impune un regim comunist. Mujahedinii islamiști finanțați de SUA au reușit să facă viața grea și sângeroasă sovieticilor și aceștia se retrag rușinos în 1987 lăsând țara pe mâna islamiștilor și talibanilor. După atacul de la 11 septembrie 2011 asupra turnurilor gemene, președintele Busch a trimis trupele americane în Afganistan pentru a înfrânge pe talibani și a îl ucide pe Osama bin Laden, care a organizat atacurile devastatoare asupra orașului New York. Războiul a fost lung și greu. Al Qaeda a fost destructurată, dar aliații nord-atlantici nu au reușit să susțină un regim democrat și să pacifice Afganistanul. De 20 de ani asistăm la un răboi civil și de uzură împotriva aliaților. Talibanii și aliații lor din Statul Islamic și Al Qaeda au reluat ofensiva dur. Deși Donald Trump a cerut retragerea trupelor din Afganistan, el a fost criticat de democrați. Azi, președintele Joe Biden, fascinat de progresism, este nevoit să se retragă din această țară sfărâmată de peste 40 de ani de război. Deși autoritățile americane prezintă retragerea un succes, situația din teren arată, însă, altceva. Este o înfrângere. Armata Română s-a retras din Afganistan la coordonarea lui Nicolae Ciuca care în 2002 a condus trupele noastre la intrarea în această țară căzută pradă islamismului. Acum se vrea organizarea unei parade militare. Dar pentru o înfrângere? Ceremonia militară este organizată azi, 21 iulie, la încheierii misiunii Armatei României în Afganistan, în Piaţa Arcul de Triumf din Bucureşti, a anunţat Ministerul Apărării Naţionale.Vor defila pe sub Arcul de Triumf detaşamente pedestre reprezentând structurile militare ale Armatei României care au îndeplinit misiuni în acest teatru de operaţii, începând din anul 2002 şi până în luna iunie a acestui an. Defilarea va fi deschisă de un detaşament format din militari răniţi în timpul celor peste 19 ani de participare a Armatei României la misiuni în Afganistan. Dispozitivul de defilare va include şi un detaşament al Jandarmeriei române, care a executat, de asemenea, misiuni în acest teatru de operaţii. De asemenea, vor fi decorate drapele de luptă ale unor comandamente, mari unităţi şi unităţi ale Armatei României care au condus sau au executat misiuni în teatrul de operaţii.Ultimii militari români au fost repatriaţi din teatrul de operaţii Afganistan în noaptea de 25 spre 26 iunie. Activităţile de repatriere au fost sincronizate cu aliaţii din NATO şi cu partenerul strategic SUA, în cadrul operaţiei „SAFE RETURN AFGHANISTAN 2021” a Comandamentului Forţelor Întrunite, structura din MApN care exercită comanda operaţională a detaşamentelor Armatei României participante la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român.

Afganistanul intră în istoria militară ca cel mai lung război purtat de Armata României, de peste 19 ani. Din anul 2002 şi până în prezent, peste 32.000 de militari români, provenind din toate structurile luptătoare ale Forţelor Terestre, Aeriene, Navale, Forţelor pentru Operaţii Speciale şi structurilor de Informaţii Militare, au participat la misiuni şi operaţii internaţionale în teatrul de operaţii din Afganistan. România a pierdut 29 de militari, din care doi în rezervă care la momentul decesului lucrau pentru MAE, respectiv ONU. În 2018, la o interpelare a unui deputat, MApN a răspuns că a cheltuit, din 2001, 2,5 miliarde de lei pentru susţinerea misiunii din Afganistan, cei mai mulţi mergând pentru personal, aproape 2 miliarde. La o simplă estimare, adăugând şi costurile pentru retragerea echipamentelor militare, se poate concluziona că întreaga misiune din Afganistan a costat statul român aproximativ 3 miliarde de lei. Războiul din Afganistan se aseamănă cu retragerea americanilor din Saigonul anului 1975. Aproape 80 la sută din teritoriul Afganistanului este controlat de talibani și statul islamic. Analiștii afirmă că în circa un an de zile Kabulul și guvernul pro-occidental vor cădea în mâna islamiștilor. Se încheie o pagină tristă din istoria acestei țări și începe alta tragică. Atâtea forțe militare occidentale performanțe și atâtea resurse financiare și umane implementate nu au reușit să pacifice și să aducă un regim democrat la Kabul. În 1987 occidentalii i-au luat pe sovietici în derâdere că au fost înfrânți în Afganistan. Azi, occidentalii se retrag rușinos, fără victorie, lăsând guvernul democrat de la Kabul și populația civilă pe mâna islamiștilor și a legii sharia. Aliații nord-atlantici nu au fost în stare să înfrângă niște oameni care luptă pe văile munților și trăiesc în peșteri. Soldații români s-au sacrificat pentru ca azi Afganistanul să cadă din nou în mâinile talibanilor? Se reîntoarce istoria în această țară la regimul taliban din 2001? 29 de militari români au murit în acest război, la alții însă le-au mers soldele în euro și salariile de acasă, cumpărându-și case sau terenuri după reîntoarcerea din misiune. Nu cred că acesta a fost scopul unor militari ca să câștige mai bine, ci cred că soluția era implementarea unei democrații și a păcii durabile în Afganistan. Banii s-au consumat. Resursele cheltuite au fost uriașe și rezultatul este astăzi retragerea și iminenta instaurare a unui regim islamist taliban la Kabul. Retragerea trupelor occidentale din Afganistan nu trebuie prezentată ca o victorie, ci, din păcate, ca o înfrângere militară neașteptată și tristă pentru aliații nord-atlantici. Păcat de cei uciși. Sincer, nu văd rostul unei parade militare pe sub Arcul de Triumf dacă ne-am retras dintr-un Afganistan ne-pacificat și căzut pradă islamiștilor. Sigur, analiștii militari,susțin că fără implicarea în această țară nu eram primiți în NATO. Mai mult ca sigur. Totuși, războiul nu trebuie să fie o chestiune pecuniară, ci o formă extremă de menținere a păcii și democrației. Doar memoria celor 29 de militari români căzuți în acest război, pe care nu l-am câștigat, trebuie celebrată cu pioșenie.

Ionuț Țene