Paula ROMANESCU

Eminescu, tradus în Franceză

Gândind la tine

Gândind la tine fruntea-acum mă doare.
Nu ştiu ce rost mai are-a mea viaţă
Când n-am avut o clipă de dulceaţă:
Amar etern şi visuri pieritoare!

De ce în noapte glasul tău îngheaţă!
Vedea-vor ochii-mi înc-o dată oare
Frumosul trup,  femeie zâmbitoare!
Ce mi-a fost dat să-l strâng o clipă-n braţă?

Tu, blond noroc al unui vis deşert,
Tu, visul blond unui noroc ce nu e,
De-i mai veni, să ştii că nu te iert.

Căci dorul meu mustrări o să-ţi tot spuie
Și sărutându-te am să te cert
Cu dezmierdări cum n-am spus nimăruie.

De tant penser à toi

De tant penser à toi, j’ai appris à me taire.
Je ne sais plus ma vie quel sens a-t-elle
Quand je n’ai pas eu la moindre étincelle
D’amour – rien qu’amertume, rêves éphémères.

Pourquoi dans la nuit noire, froid ton appel ?
Verrai-je encore ton corps de lumière,
Femme merveilleuse, trésor qui sur la terre
Tu fus pour moi comme un rayon de miel !

Ô, toi, blonde chance d’un rêve disparu,
Toi, rêve blond d’une chance qui s’enfuit,
Si tu me reviens, je ne te pardonne pas

Car mon amour, pour te punir, chérie,
Te meurtrira par des baisers si doux
Comme jamais à personne je n’ai… dit.