Cu prilejul Zilei Naționale Brâncuși și împlinirea a 148 de ani de la nașterea marelui sculptor, la Muzeul de Artă din Târgu Jiu, a avut loc vernisajul unei expoziții inedite în cadrul căreia a fost anunțată și personalitatea căreia i-a fost decernat Premiul Național ”Restituțio. Brâncuși”.

Expoziția la care facem referire este una documentară și se intitulează  ”Brâncuși în presa interbelică românească (1923-1939)” și este organizată de Asociația culturală Tătărăscu, Organizația Femeilor Antreprenor – OFA UGIR – Filiala Gorj, Muzeul județean de istorie Gorj ”Alexandru Ștefulescu” și Asociația cultural-istorică ”Dumitru și Maria Pleniceanu”.
Deschiderea expoziției a avut loc în data de 19 febr. ac. de către reprezentantele Muzeului județean de istorie Gorj și Organizației Femeilor Antreprenor – Filiala Gorj, doamnele Dorina Cioplea-Văduva și respectiv Marinela Strîmbulescu.
Conform organizatorilor scopul proiectului este acela de a aduce în fața publicului personalitatea și opera sculptorului Constantin Brâncuși prin intermediul articolelor publicate în diverse ziare și reviste românești în perioada interbelică, dintre care amintim: ”Timpul”, ”Patria”, ”România”, ”Universul literar”, ”Adevărul”, ”Rampa”, ”Vremea” ș.a.

În cadrul expoziției sunt expuse mai multe articole apărute între anii 1923 – 1939 în presa din România, despre viața și opera sculptorului gorjean stabilit la Paris. Unul dintre acestea, este cel apărut în ziarul ”Patria” de la Cluj, în 1928, cu titlul ”Scrisoare din Paris. Arta sculptorului Brâncuși judecată de justiția americană” prezintă celebrul proces prin care Brâncuși s-a judecat cu statul american, pentru ca lucrările sale să fie recunoscute din punct de vedere artistic, intrând în istorie și schimbând concepția asupra artei moderne.
Într-un alt articol din anul 1924 putem citi: ”Iubit de francezi, admirat de germani, cumpărat de americani, Constantin Brâncuși n-ar fi putut niciodată să străbată acasă, fiindcă strigătele sale cioplite în piatră nu au cocarde naționale”.
Portretul  lui Constantin Brâncuși este completat de gazetarii vremii: ”Are ceva de urs, ceva din imensa putere, dar și bunătate a urșilor. Are mușchi de muncitor, o privire și un surâs de copil, iar în mână o finețe de nervi, ce trădează pe omul de rasă.”

În paginile ziarului ”Vremea” care apărea la București în anii ’30 ai secolului trecut, cititorii se delectau cu aforismele lui Constantin Brâncuși.
În cadrul acestui eveniment cultural, doamna Marinela Strîmbulescu – președinta Organizației Femeilor Antreprenor – OFA UGIR – Filiala Gorj  a anunțat și nominalizarea juriului pentru Premiul Național ”Restitutio. Brâncuși”,  în persoana criticului de artă Pavel Șușară. 

Acest  premiu este oferit anual, unei personalități din domeniul cultural care prin opera și activitatea sa contribuie la promovarea personalității universale a sculptorului gorjean, de către Asociația culturală Tătărăscu, Asociația cultural-istorică ”Dumitru și Maria Pleniceanu”, cărora de anul acesta  li s-a alăturat și Organizația Femeilor Antreprenor – OFA UGIR – Filiala Gorj. De menționat că în anii trecuți acest premiu a fost acordat unor sculptori consacrați precum regretatul Vlad Ciobanu, Maxim Dumitraș sau Panaite Chifu, conform declarației organizatorilor prin profesorul drd. Andrei Popete Pătrașcu, președintele Asociației cultural-istorice Pleniceanu.
Pavel Șușară este critic şi istoric de artă, publicist şi scriitor, cercetător al istoriei artei, președintele Asociației Experților şi Evaluatorilor de Artă din România,  membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă. A fost consilier şi referent la Ministerul Culturii și cercetător la Institutul de Istoria Artei ”G. Oprescu” al Academiei Române. Sub egida Fundației pentru artă modernă și contemporană ,”Pavel Șușară”, cunoscută ca Muzeul pentru artă modernă și contemporană ”Pavel Șușară” organizează evenimente culturale și artistice de anvergură națională și internațională.

 Conform organizatorilor, Pavel Șușară a susținut numeroase conferințe, a publicat studii, articole și cărți despre Brâncuși și opera sa, iar în ultimul său volum intitulat „Brâncuși” criticul de artă urmărește ”nașterea și evoluția operei brâncușiene într-un dublu context: pe de o parte, în mediul de formare din România, din care sculptura a lipsit cu totul până în a doua jumătate a sec. XIX și, pe interbelice românești de altă parte, în mediul parizian, în cea mai spectaculoasă perioadă a modernismului European. Cartea analizează trecerea lui Brâncuși de la sculptura canonică, de tip european, în care figurativul are o pondere majoră, culminând cu momentul excepțional pe care îl reprezintă Rodin, la sculptura nonfigurativă, esențializată și spiritualizată, în care se regăsesc atitudinea și filosofia specifice Răsăritului”.
Reținem spusele criticului de artă Pavel Șușară despre evenimentele de aniversare dedicate marelui sculptor Constantin Brâncuși, îndemnând la punerea în valoare a operei acestuia: ”Trebuie să renunțăm la festivism, la procesiunea cu colivă de ziua lui. Să-i punem în valoare opera. Să nu fugim atunci când avem posibilitatea de a îmbogăți patrimoniul Brâncuși din România. Asumarea lui Brâncuși în conștiința publică nu a ajuns la nivelul la care ar merita opera. Dar consecințele artei lui Brâncuși sunt din ce în ce mai vizibile în plan internațional. Piața de artă reacționează excepțional la prezența operei lui. A ajuns să fie unul dintre cei mai bine vânduți sculptori din întreaga istorie a sculpturii. (…) 148 de ani înseamnă și o consolidare a sa în conștiința publică generală, înseamnă și un eșec de integrare a lui Brâncuși în cultura noastră. Vorbesc de o integrare profundă, nu de una declarativă prin care povestim cât de român a fost el și cât de competenți suntem noi în opera lui prin consagvinitate. Cam pe aici s-ar înscrie aniversarea lui Brâncuși, cu bune și cu rele.”

De menționat faptul că acest proiect aniversar și de acordare a Premiului Național ”Retitutio. Brâncuși” – 2024, a fost coordonat de istoricul drd. Andrei Popete Pătrașcu și doamna Marinela Strîmbulescu.

Victor Troacă
Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban”