Tradiția bradului de Crăciun, veche de vreo 500 de ani în Europa, a fost adusă în România de către Regele Carol I, în urmă cu mai bine de 150 de ani. Mulți nobili au preluat apoi obiceiul. La fel ca toți cei care aveau privilegiul de a călători în alte țări, unde au putut să observe acest obicei. Astfel, bradul de Crăciun a devenit o tradiție întâi printre familiile bogate. Cu timpul, a fost preluat de toate clasele sociale și a fost adus și în spațiul public.

• Dar cât de departe în timp putem plasa începutul tradiției împodobirii bradului? Știm că prima atestare documentară a unui brad de Crăciun apare în orașele Tallinn din Estonia (în 1441) și Riga din Letonia (în 1510). Ulterior, tradiția a intrat și în cultura altor popoare. În piața din Riga există o plăcuță gravată cu nota “Primul brad de Anul Nou în Riga în 1510”.
• În 1605 a fost înălţat primul brad de Crăciun într-un spațiu public: piaţa din Strasbourg, fiind împodobit cu mere roşii. Demult, exista și obiceiul bradului atârnat de tavan, cu vârful în jos, asemeni unui candelabru.
• În anul 1866, în Palatul Regal de pe Calea Victoriei din București se împodobea primul brad de Crăciun din România. Obiceiul împodobirii bradului era așadar un obicei al nobilimii. Bradul se decora cu fructe, dulciuri, ormanente din hârtie și eventual beteală din argint, de creație germană. De altfel, la mijlocul secolului al XVI-lea, apar în Germania primele târguri specializate în vânzarea de cadouri și ormanente pentru bradul de Crăciun.
• Ca alternativă la lumânările folosite până atunci pentru iluminare, Edward Johnson, asociatul lui Thomas Edison, inventează în 1882 prima instalație cu beculețe colorate, cu care își decorează bradul, atrăgând atenția comunității din New York.
• Balul de Anul nou
• Tot sub domnia regelui Carol, primul bal al anului începe să se dea în noaptea de Anul Nou. Și nu era un bal select, pentru că regele îi invita mereu și pe slujitorii și furnizorii Curţii.
• Însă la balul de 1 ianuarie participau doar membrii guvernului, reprezentanţi ai statelor străine și ofiţeri ai garnizoanei, protocolul fiind asemeni celui de la palatul din Berlin. Activitățile principale erau dansul şi jocul de cărţi. Regele se întreţinea invitaţii de seamă, iar regina cu soțiile și fiicele lor.
• Câteva curiozități asociate Crăciunului
• Se pare că prima felicitare de Crăciun din lume a fost tipărită în 1846, la Londra, iar celebrul costum roșu al lui Moș Crăciun a fost creat de caricaturistul Thomas Nast, în 1860.
• În Canada există o adresă oficială a lui Moș Crăciun, unde copiii trimit scrisorile. Adresa apărea oficial în 1983, după ce ani la rând poșta locală a primit mii de scrisori adresate Moșului, iar angajații oficiului au deprins obiceiul de a răspunde în numele Moșului, spre bucuria celor mici.
• Acadelele în formă de baston, cu alb și roșu, au apărut în secolul XIX, ideea aparținând unui cofetar din statul Indiana (SUA).
• Din anul 1930 se răspândește obiceiul brazilor de mari dimensiuni, împodobiți și amplasați în locuri publice.
• Bradul din Rockefeller Center New York a fost împodobit prima dată în 1931 și are în general aproximativ 30 m înălţime. În zilele noastre, bradul din centrul New York-ului este decorat cu peste 30.000 de beculeţe şi o stea Swarowski.
• În Finlanda şi Suedia, cele 12 zile dinaintea Crăciunului sunt zilele păcii şi ale dreptăţii. Din acest motiv, infracțiunile săvârșite în această perioadă se pedepsesc mai aspru decât în restul anului.

Cosmina Marcela OLTEAN
(surse – radioromaniacultural.ro, timpul.md)