Renata VEREJANU

Caut o ţară

Caut o ţară a copiilor talentaţi…
Intru în societatea amorfă până la brâu
Înspăimântată când o zi întârziată
Se frânge între un nume descoperit
şi propriul fiu…

Las uşa deschisă şi plec din mine deseori
De bunăvoie în inimă să intre
Nenumăratele sărbători
Pe care le-am născut doar eu cu mintea
mea. Să mi le-ntorc din nou
În sufletul cât luna şi fraged cât un ou.

Stol de păsări – un şir de bucurii
Le dau zborul zilnic şi nu le număr…
Să nu mă prindă o vârstă anume
Cu zorii înfloriţi pe un singur umăr.

Caut o ţară, şi copii cuminţi…
Să prindă de aripi câte o bucurie
Să am motiv aici să mă reţin
O toamnă, o viaţă, o mie…
Să am umerii amândoi înfloriţi.