Selecție din volumul de epigrame ,,… să nu plângi”, autor Teodor Jacotă, apărut la Editura ,,Arena Cărții”, Botoșani-2011.

indemnul autorului:
Citeşte şi încearcă
să nu plângi!

Cuvânt înainte

e un fel de cutezanţă
poate am mers prea departe
cu o carte de vacanţă
pentru cei care ştiu carte

cei ce zac în opulenţă
ca-ntr-o amintire vie
să-şi alunge cu decenţă
musca de pe pălărie

de o fi nervozitate
de se va roşi chelia
îi rog prin această carte
chiar să-şi scoată pălăria

de-o fi rost de represalii
dacă-i doare scăfârlia
aflaţi domnilor – canalii
eu nu-mi dau jos pălăria.
Autorul

***
Văd istoria cu jale
într-o implicare crasă
iartă-mă Caragiale
roata vremii nu mă lasă
***

îndemn
într-o lume nemiloasă
hai să cultivăm catrene
ele sunt iarna geroasă
pentru cei fără izmene

detaşare
lume înfiorătoare
plină de dureri şi drame
cu un soi de detaşare
ne hrănim cu epigrame

aleşii
când aleşii noi au toane
frunză galbenă şi verde
ei se bat pentru ciolane
ţine-i Doamne, nu mi-i pierde

valoare
să-i spunem despre valoare
marelui demiurg stăpân
viaţa este curgătoare
doar lichelele rămân

democraţie
de la munte la câmpie
pân’ la Bucureşti
te ador democraţie
dar ce scumpă eşti

elene
trei elene, trei unelte
s-au născut în ţara mea
oferind picioare zvelte
albe, trase la rindea

medicală
mişună limbrici şi salmonele
şi stafii şi clovni etcetera
ţară sufocată de lichele
mă topesc în maladia ta

cădere
cocoţată-n sferele puterii
o lichea căzu atât de rău
că se scufundară-n toiul verii
musculiţele în stârvul său

numire
printr-o hotărâre a fos uns
să lucreze bine şi să facă
portofoliul aparat de muls
ministerul preacinstită vacă

motivaţie
mari ciolane cu grăsime
agăţate sub firide
au făcut să se exprime
toţi şacalii din partide

terapie
taxe, biruri şi podvele
o, istorie, infern
precum spirtul sunt şi ele
uz extern şi uz intern

diletantism
sunt un ins din cale-afară
efemer şi diletant
şi admir la mine-n ţară
al căpuşelor instant

medicală
ţara mea, între tranziţii
primăveri şi veri şi ierni
ai ucis toţi paraziţii
au rămas doar cei interni

cratere
este soare, voie bună
peste munţii de bazalt
avem cratere pe lună
avem cratere-n asfalt

drumuri
grigorescule – maestre
tot gândindu-te la noi
ne-ai lăsat zălog şi zestre
drumul carului cu boi

banii
când ieşim goi din piscină
şi ne alungim la soare
nimeni setea nu ne-alină
decât portofelul mare

pădurile
apa duce sânge verde
apa duce roşu sânge
codrul verde-ncet se pierde
se cutremură şi plânge

lăcomie
crâncenă e lăcomia
iar prostia este mare
să trăiască omenia
baza de impozitare

dorinţa
toacă-i Doamne şi-i omoară
le închide gurile
fă prostia grea să doară
precum dor arsurile

criză
cred că din motive varii
a intervenit minunea
înmulţindu-se măgarii
s-a diminuat păşunea

criză
criză de medicamente
criză mare de biştari
dar nu-i criză de miniştri
de prefecţi de de primari

târg
care-i preţul unei hrube
dar al unei fete mari
lepădaţi-vă de bube
cumpăraţi parlamentari

gazdă
Românie, ţară gazdă
pentru celelalte naţii
plugul nostru zace-n brazdă
sub sălbatice mutaţii

visare
să privim în largul zării
să privim sub flori de tei
că se-ntoarce-averea tării
de pe apa sâmbetei

implementare
în politică-i chemarea
cu minciuna şi cu basmul
dar lipsind implementarea
nu apare nici orgasmul

eva
ea privea spre cer absentă
cu argintăria-n poală
de trei ori mai suculentă
ca regina nopţii goală

eva
apropo de două fese
carne caldă, marmoree
cu mişcări prelungi şi dese-
criminala din femeie

bazar
oferim gameţi, ovule
ce material ardent
cu virginităţi şi scule
proaspete şi second-hand

naştere
clonă ori inseminare
zonă candidă, frivolă
şi banditul reapare
cu însemn la banderolă

medicală
vieţuim în decadenţă
cu atrocităţi orale
borborisme, flatulenţă
vânturi reci, electorale

drepturi
ai un milion de drepturi
ale tale-s , fără teamă
poţi să ţipi, să plângi, să urli
nimeni nu te ia în seamă

criză
uneori câte un mahăr
se îmbogăţeşte-n criză
trântor încleiat în zahăr
ca să aibă multă priză

ecologie
taxe, reguli se extind
mediu fragil, pur sau nu
noi, intens catadicsind
ne-nverzim în deja vu

unui jude
te-ai trezit stimate jude
paşi pierduţi şi înţelepţi
din canoanele zălude
treci în lumea celor drepţi

unui jude
bu-hu-hu femeia jude
bu-hu judele femeie
dar le vede şi le-aude
când e goală cum să steie

apărătorul
speţe, cereri adrisante
suflet gol vorbind la bară
cauze odorizante
răbufnesc pe dinafară

gheorghe
pân’ să treacă puntea mare
gheorghe a-nţeles aspectul:
cu primarul văr primare
perfect simplu sau prefectul

trafic
apăraţi-vă onoarea
când în trafic vă aflaţi
să nu ignoraţi putoarea
partenerilor guşaţi

unor lefengii
demnitari cu ceafă grasă
lefengii cu leafă forte
plăci tectonice sub casă
ateroame pe aorte

corupţie
aşa-i preacinstita şpagă
prosperă din cale-afară
unii-ncearcă să le-o tragă
unul stă şi altul cară