SALCÂMII
Autor: Monica Gherghel-Răduţlnvitaţie la lectură
- Când paşii mei se-ndreaptă spre o paşnică zare,
- Pe-o aripă de soare mă sui, călătoresc,
- Salcâmii toţi îşi poartă împrospătata floare
- Şi florii de salcâm îi cânt şi îi vorbesc.
- .
- E pace şi lumină în timp de primăvară,
- Salcâmii toţi în floare ne-alintă, ne răsfaţă,
- Ne bucurăm de ei de parcă-ntâia oară
- Ne-au fost sortiţi privirii, chemându-ne la viaţă.
- .
- Ne apără salcâmii de griji şi de poveri,
- Ne uşurează clipa şi-ntregul anotimp,
- Ne spun că mai există senine primăveri,
- Că mai există pace, că mai există timp…
- .
- Îmi este de mirare atâta frumuseţe,
- Atâta bogăţie de alb şi de parfum!
- Salcâmii înfloriţi par toţi să ne înveţe
- Să dăruim lumină oricum ar fi, oricum…
- .
- Flori albe de salcâm, născute din alb dor,
- Ne-nvăluie cu totul c-o aripă de vis,
- Salcâmii ni se-ntorc atât de-ocrotitor,
- Cu-ntreaga primăvară, cu sufletul deschis!
- .
- Şi ei, văd, luminează ca nişte felinare
- Când noaptea se întoarce, când noaptea se arată,
- Mi-am pus salcâmi în suflet, în păr şi-n buzunare
- Şi văd cărarea bine, de-al lor alb luminată.
- .
- Salcâmii mă-nsoţesc când paşii mei mă poartă
- Spre o paşnică zare, spre zare de senin,
- Ei nu se mai opresc din alb să îmi împartă,
- Să-mi ningă cald în suflet, puţin câte puţin…
Rubrica: lnvitaţie la lecturăAutor: Monica Gherghel-Răduţ
Distribuie: Facebook LinkedIn WhatsApp E-mail
