Șoptiri în amurg
Autor: Toader RĂDUŢĂlnvitaţie la lectură
- Îmi cerne
- primăvara pe mesteceni
- ultimii fulgi,
- rostogoliți de vânt
- pe muguri de ramuri plăpânde
- și tâmple brodate cu-argint…
- Un fulg rebel
- pe gene se agață,
- ca o secundă să-i privesc trăirea,
- căci pentru el,
- secunda-i nemurirea
- și-n lacrimă se scurge
- ca într-o blândă izbăvire.
- Și timpul meu e-un fulg
- în marea nemurire…
- Dar azi e primăvară,
- un flutur alb
- se redeșteaptă-n mine,
- de ce aș vrea ca azi să fie mâine?…
- ****
- – Iubito,
- ai auzit luna?
- Ne certa că suntem prea goi
- sfidând lumina ei
- discretă, dintre nouri…
- – Hm… ea vorbește?!…
- La câte a văzut,
- noi suntem două fărâme de cântec,
- două lacrimi
- împletite într-o coamă de mânz răzvrătit,
- două boabe
- de dor mărunt,
- rostogolite în grădina virgină
- din inima raiului sfânt…
- – Ce-ai zice
- dacă ne-am ascunde într-un fluier
- și i-am alunga neliniștea,
- cu cântecul nostru de seară?
- – Sunt sigură că ne-ar îmbrățișa
- ca pe Adam și Eva
- la prima tulburare…
- ****
- Mă dor
- cuvintele pierdute
- pe drumul dintre zi și seară,
- și-i prea grăbită clipa
- furată așteptării,
- poate uităm
- a spune vorbe fără rimă,
- e-atâta poezie
- în drumul către stele,
- mai bine ne-agățăm de-o rază,
- ca să ne fie scară
- și nevăzuți în noapte să ne pierdem…
- Iar stelele ne fie șoapte
- și leagăn
- și suspinul gândurilor…
- Stelar este sărutul tău,
- în noaptea sfânt’ stelară…
- ****
- Scăldată-n rouă,
- iarba se răsfață
- în raza harnică a dimineții,
- argintul
- se scurge pe pământ,
- alinându-i patimile milenare.
- Și vraja-i deplină,
- minuni de curcubeie
- se scaldă-n stropii de rouă,
- sfințind o clipă logodna
- dintre pământ și cer.
- Și-n leagănul iubirii,
- maci sângerii
- împodobesc săruturi…
- ****
- Volumul ”Șoptiri în amurg” a primit premiul “Dumitru Pricop” la Festivalul Internațional de creație “Vrancea literară” – ediția 2023
- Toader RĂDUȚĂ
Rubrica: lnvitaţie la lecturăAutor: Toader RĂDUŢĂ
Distribuie: Facebook LinkedIn WhatsApp E-mail
