Sunt

Sunt prea tăcut iubito pentru tine
Şi hâd şi găunos într-ale tale,
Sunt un noroi al zilelor senine,
Prin care trec adâncuri infernale.

A mele cânturi, albe crizanteme
Au înflorit de-a pururi pentru tine,
Iar azi se sting şi fără să te cheme,
Pe lungi cărări cu flori diamantine.

Cireşii înfloriţi sunt plini de ziuă
Şi floarea lor se scutură în noapte,
Tu eşti un vals al timpului continuu,
Iar eu un chin al zilelor de Marte.

In ochii tăi au încolţit petunii
Şi veştejite stau brânduşe goale,
Eu sunt un spin de sub lumina lunii,
Şi hâd şi găunos într-ale tale.