Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022
Teodor EPURE: VISEZ MEREU
VISEZ MEREU
De la o vreme
visele și amintirile
încearcă
să mă cheme
Visez.
că am plecat
în lume
să învăț
de la străbuni
cum să mă comport
cu oamenii buni.
În nopțile înnegrite
visez
că alerg
pe pajiști înflorite
și păsările-mi cântă
iar pe buze-mi
cade
lumină sfântă.
Visez
că aud
pe la stânele din depărtare
doina de dor și jale
doina noastră
cea română
ce din cavale
ciobanii o îngână
iar când ei coboară
aud
și talanga de la mioară..
Visez
că ochii mei pătrunzători
privesc cu sete și dor
cerul și pământul în mișcare
stelele sclipind
și căzând în mare.
Chiar și atunci
când n-am timp
visez
că doresc să-mi rămână curajul
să rămân drept și cinstit
până la urmă.
Visez
că-n pieptu-mi răsună
cuvinte care mă încântă
cuvinte care nu și-au pierdut
înțelesul încă
NEAM ȘI ȚARĂ.
Visez
că-mi cer anii înapoi
pierduți,pe lângă voi
între vis
și timpul meu
între vis
și gândul meu.
Drept de autor © 2009-2023 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania
