Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 7 (127), Iulie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Transgresiuni 

Primit pentru publicare: 03 Iul. 2019
Autor: Nicolae CORNESCIAN
Publicat: 03 Iul. 2019
©Nicolae Cornescian , © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

reuşeai să închipui tot ce nu puteai aminti
ce nu ştia nimeni
nici măcar cei născuţi prea devreme
sortiţi viitorului neprevăzut
timpului în care se mai putea trăi
chiar dacă toţi matrozii plecaseră
înspre negura fără margini
în acei ani în care se imagina
tot ce nu exista niciodată
dar devenea admisibil când
în adâncimile din oglinzi
expuse în portul septentrional
sesizai mari goluri de spaţiu
drumuri unite cu alte drumuri
cu traiecte luminoase
marcate de zborul umbrelor
descleiate de eter
vedeai lumini desprinse de alte lumini
pământ aruncat peste pământ închipuit
o vibrare difuză scăpăra în preajma ta
dar tu nu te încumetai să atingi
zămislirile altora
sfidând orice apropiere
treceai de cealaltă parte a luciului
ca şi cum ai uita că
doar ce se vedea putea exista
dar nu putea fi atins
cum nici propria-ţi palmă
nu putea fi simţită
sub apăsarea celeilalte palme
priincios amintirii văzduhul se umplea
cu oglindiri a tot ce nu se mai afla
în vecinătăţi în care pătrundea vântul
divizat în izuri uitate şi respiraţii
broda cu praf fosforescent marginile umbrelor
desprinse de odgoane scoase pesemne
din ape întunecate
aduse aici spre a putea fi împletite
în forme de arbori subacvatici
doar ca să poţi să înţelegi că tot ce dăinuia
se afla tocmai în locul ce i-a fost destinat
aidoma luminilor din oglinzi adunate din râuri
desfirate în forme de valuri şi drumuri
pe care pleca cel care te lăsa singur
tocmai aici
în unicul spaţiu de pe întregul pământ
ce încă nu fusese amintit de nimeni
niciodată