Publicat, 4 dec.2013, de prof. Dumitru Ivan, director Ed. ,,Quadrat” Botoșani

Consecvenţa cu care domnul profesor Mihai Matei a abordat traducerea în fapt a îndemnului de a da cititorilor, în fiecare an, un volum s-a materializat fără greş. Iată, ne aflăm în faţa „Jurnalului de călătorie”, cartea ocupând, cronologic, al şaptelea loc în şirul scrierilor Domniei-sale.

Prezenta apariţie editorială se înscrie, prin conţinutul său, alături de „Meridiane şi continente” şi „De la Columb la… Marco Polo”, tratând atractiv itinerarii turistice din S.U.A., Europa şi de pe plaiurile româneşti, reuşind să transmită emoţiile cu care se confruntă ori de câte ori drumurile sale pe meleaguri europene sau dincolo de Atlantic îi oferă o largă plajă de peisaj ce înglobează frumuseţi ale naturii, istorie, monumente şi mai ales prezenţa umană ce se regăseşte la tot pasul în ceea ce înseamnă progresul omenirii, de la vestigiile milenare – mărturii ale antichităţii – şi până la navele cosmice care l-au transportat pe om pe căile la care jinduia legendarul Icar.

Memorând cronologic evantaiul neuitatelor imagini pe care retina scriitorului le-a receptat, noua apariţie editorială ne oferă, ca într-un puzzle atractiv, frumuseţea drumurilor vest-europene, interesanta lume de peste ocean, plaiurile munteneşti şi cele moldave, cu lucrurile mai vechi, dar şi cu interesante aspecte ce captează atenţia „generaţiei tinere”, angajată în acţiunea de „românizare”, participarea la evenimente culturale şi de familie, revenirea în zonele amintite la început, dar cu alte puncte de reper, o excursie în Grecia cea plină de istorie şi de mărturii ale civilizaţiei antice.

Experienţa câştigată de domnul profesor Mihai Matei se relevă cu pregnanţă în sensul redării amănunţite a elementelor ce compun peisajul natural al locurilor vizitate şi a reţineri acelor atribute de ordin istoric ce au marcat zonele centrale ale Europei. Referindu-ne la noul volum al domnului profesor Mihai Matei, nu putem să trecem cu vederea meticulozitatea cu care istoricul tratează orice informaţie despre locurile pe care le vizitează. Spaţiul central-european în care Domnia-sa a călătorit i-a oferit nu numai nume de locuri înscrise în istoria Europei, ci şi edificii legate de evenimente şi personalităţi importante – actori de seamă ai desfăşurării conflictelor armate din perioada medievală sau din cele două războaie mondiale:

„În 1314 (în Gisors, oraş istoric, din Franţa), unul din turnurile castelului se transformă în închisoare. Trecând peste timp, aflăm că, în anul 1929, un seminarist, ce se angajase aici paznic, începe în secret să sape, sub castel descoperind o capelă ce adăpostea sarcofagele a 12 apostoli şi multe cufere (se căutau deci comorile templierilor). Acesta este socotit nebun şi sunt oprite săpăturile. Mai apoi, mareşalul Rommel, cantonat cu comandamentul militar în Castelul La Roche Guyon (în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial), pe Sena, trimite trupe specializate să sape aici. Nu se ştie ce au găsit, dar unele surse afirmă că mai multe convoaie de maşini şi camioane au transportat la Berlin, de aici, ceva, desigur, valoros.”

Imaginile ce însoţesc textul cărţii sunt doar o parte din mărturiile aparatului foto cu care autorul a imortalizat momente şi peisaje, oameni, localităţi sau muzee şi expoziţii vizitate. Am putea cita: Domul Ivalizilor, din Paris, ţinuturile elveţiene, imagini de pe plajele din Miami şi de la  Kennedy Space Center.

Participarea la un spectacol şcolar de dans, în care nepoţii din Miami evoluează alături de colegi, întâlnirile cu alţi români, demult „americanizaţi”, le procură bucurii pe măsură, petrecerea în stil românesc având la bază bucate şi băuturi „ca acasă”.

Deplasarea la Orlando şi cazarea într-un hotel renumit, de 1000 de locuri, cu amenajări deosebite, creează o atmosferă deosebită, iar faptul că de aici au putut vizita alte staţiuni a prezentat un avantaj evident.

Este vizitat Castelul lui Harry Potter, amenajat cu o remarcabilă grijă pentru tot ceea ce înseamnă autenticitatea unei perioade îndepărtate şi a unei lumi a fanteziei ce impresionează în mod deosebit vizitatorul.

Presărarea cu legende a unor locuri şi crearea condiţiilor materiale care să răspundă acestor momente fac posibilă trăirea unor clipe de suspans, aşa cum se întâmplă în Tower of Terror (Turnul Terorii), „un castel cu turnuri înalte, devenit hotel”.

Prezenţa lumii lui Walt Disney, crearea fictivă, dar bine argumentată a unui drum spre vârful Everest, prilejuiesc momente de veselie, dar şi de emoţie, trăite la bordul unui trenuleţ cu vagoane descoperite.

Amintirea cu cea mai puternică amprentă emoţională este vizita la Kennedy Space Center, un ţinut, am spune, aproape sălbatic, la malul Oceanului Atlantic, populat cu rachete şi instalaţii de lansare, parcă un muzeu al începuturilor Epocii Cosmice.

O „drumeţie” asupra căreia domnul Mihai Matei ne avertizează că va reveni, pentru a ne oferi detaliile ce merită a fi cunoscute – „Toată Grecia în 10 zile”, făcută împreună cu nepoţii din Florida, a însemnat contactul cu „oraşe şi monumente de o rară frumuseţe şi deosebită importanţă”. Pe şiragul acestora, autorul menţionează „localitatea Târnovo (cândva capitală a ţarilor bulgari), oraşul-port Salonic, capitala regatului macedonean, Muntele Athos, Termopile, Oracolul Delfi, Atena, cu Acropole, Canalul Corint, Micene şi Sparta.”

Conformându-se tradiţiei, un capitol important este acela al traseelor turistice româneşti dedicate nepoţilor (din Florida şi din Franţa), amintirile acestora, suntem siguri, vor reverbera în sufletele lor de români ai unei generaţii ce nu şi-a uitat obârşia.

În zonele vizitate, tinerii s-au aflat faţă în faţă cu vestigii ale trecutului, în Târgovişte şi în Bucovina, cu realităţi ce le-au satisfăcut dorinţe nebănuite, cum ar fi Staţiunea „Caii de vis”, de pe valea Siretului, ţinuturile maramureşene, din zona Borşei, cu Cascada Cailor şi drumeţii nebănuit de frumoase. Participarea la manifestări culturale şi întâlnirea unor celebrităţi i-au plasat într-o lume deosebită, momente şi trăiri ce vor dăinui în memoria lor.

Pentru autorul „Jurnalului…”, Botoşani reprezintă locul unde se întâmplă evenimente ce ţin de viaţa de familie – aniversarea a jumătate de secol de la căsătorie –, de participare la viaţa publică – prezenţa la întâlnirea cu unul dintre fruntaşii vieţii politice: Mihail-Răzvan Ungureanu –, relaţiile cu foşti colegi de şcoală normală: academicienii Al. Zub şi Ioan Caproşu.

În fine, profesorul Mihai Matei, un sociabil şi agreat component al Clubului „Ultimul mohican”, se simte obligat să-i pomenească pe participanţii la întruniri – petreceri organizate cu ocazia unor aniversări şi a Revelionului, dedicând colegilor din club pagini de aleasă simpatie, evocând momente deosebit de plăcute, marcate de bucuria ce o provoacă glumele, bancurile colectate în timp şi epigramele dinainte pregătite sau produse în chiar momentul desfăşurării acestor reuniuni. Consemnarea în paginile cărţii a impresiilor şi a atmosferei acestor întâlniri se instituie ca file de jurnal dedicate prieteniei şi omeniei ce ne caracterizează, firesc, pe toţi, ca români.

Cu un bogat bagaj faptic şi o largă plajă de informaţii, din domenii diferite, paginile, enciclopedice am spune, ce definesc contururile noii cărţi ce-l are ca autor pe profesorul Mihai Matei sunt o nouă treaptă în comunicarea sa prin intermediul scrisului cu toţi cei care-l cunosc şi îl apreciază, răspunzând în acelaşi timp interesului manifestat de oricare dintre cititorii avizaţi.