Primit pentru publicare: 28 iun.2015
Autor: Ion N. OPREA
Publicat: 28 iun.2015

Cordăreni, Album foto-turistic, 2014

Sub egida Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Autoritatea Naţională pentru Turism prin  Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism, beneficiar  comuna Cordăreni, judeţul  Botoşani, a realizat şi difuzat “Albumul foto-turistic – Resursele  turistice ale comunei Cordăreni” – material realizat în cadrul proiectului “Tradiţii folclorice”, aprilie 2014.

Structurat pe mai multe capitole, la care ne vom opri, în dimensiune 21-30 cm.,  textul şi fotografiile încântă nu doar oaspeţii, turiştii veniţi la Cordăreni să le viziteze localitatea, ci şi gazdele, gătite de sărbătoare, care îi primesc  jovial, cu strămoşescul “Bine aţi venit pe meleagurile noastre!” Un album care nu ar trebui să lipsească factorilor economici, instituţiilor, din nici o gospodărie a cărei membri se declară localnici, iubitori ai comunei, unde s-au născut sau vieţuiesc.

Prezentarea  generală a comunei, se intitulează primul capitol ale cărui fotografii – Cordăreni – împrejurimi; Cordăreni – vedere de ansamblu,  Harta comunei – puse în Album ne prezintă ilustraţii inedite, cu resursele naturale, datinile şi tradiţiile străbune, meşteşugurile tradiţionale, arta populară transmise din generaţie în generaţie. Cu un potential turistic major, localitatea păstrează vie imaginea satului de odinioară, îmbinând armonios prezentul cu moştenirea lăsată de către strămoşi.

Resursele natural ale localităţii – alt capitol al Albumului –  prezintă pe câteva pagini imagini încântătoare, într-o coloristică care păstrează şi etalează naturalul, ceea ce se cheamă Laleaua pestriţă, cunoscută sub denumirea de fritillia meleagris în limba latină, planta care reprezintă o minune a naturii şi se regăseşte, spune textul, şi în pădurea comunei, minunea constând în faptul că pătrăţelele  brun-roşcate ale lalelei alternează cu pătrăţele de alte culori, dând impresia că suntem în faţa unei adevărate table de şah.  Resure naturale, specifice, sunt şi Stejarii seculari – menţionaţi în documentele istorice ca făcând parte din ce se numeşte “Dumbrava cea Înaltă”, un adevărat monument al naturii, unii stejari datând de pe vremea lui Ştefan cel Mare.

Alt capitol al Albumului –al III-lea – Evenimente, obiceiuri, tradiţii, despre  Festivalul “Fiii satului”, cu fotografii care înfăţişează aspecte cum sunt Jocul caprei, Cântec şi joc, Interpreţi populari, Grup de dansatori, Dans popular, Ansamblul Cordăreanca, Interpreţi muzicali, Ladă de zestre, Hora satului, Parada portului popular, Echipa de fotbal din Cordăreni, care materializează ceea ce se promovează local,  activităţi de la căminul cultural şi întrecerile sportive la sală sau în aer liber.

Din acelaşi capitol fac parte şi sunt reliefate aspecte din  Spectacolul Datini şi obiceiuri de iarnă, eveniment atistic care promovează obiceiuri locale şi din zonă,  cu imagini – Alaiul colindătorilor, Colindători populari, Dansul căluşarilor, al căiuţilor,  ai mascaţilor, a caprei, Jocul caprei, Măşti populare, Jocul ursului, Parada costumelor şi a portului popular, imagini cu adevărat deosebite.

Meşteşuguri şi ocupaţii tradiţionale este intitulat capitolul IV al lucrării – cu redarea unor aspecte de la Şezătorile iernii – Cusutul prosoapelor,  Femei torcând, iarăşi  Cânt şi joc, Confecţionarea căciulilor din blană de miel, Fete lucrând şi cântînd, Femei lucrând la războiul de ţesut, Fete împletind, Cusutul modelelor pe ţesături, Flăcăi la împletitul coşurilor de nuiele   şi făcutul măturilor, Gospodină la războiul de ales,, Oameni la şezătoare, Lemnărit şi banc de lucru, Unelte de fierărie, Pregătirea potcoavei, prelucrarea cânepei în meliţă,  Pregătirea draniţei, a materialului pentru confecţionarea opincilor, La ţesutul covoarelor tradiţionale.

Şezătorile  iernii, spun realizatorii Albumului, constituie un prilej deosebit de a pune  în valoare meşteşugurile şi ocupaţiile moştenite de la străbuni. Noile generaţii învaţă de la bunici şi părinţi cum să practice meseriile de odinioară, ţesutul, cusutul, fierăritul, lemnăritul dar şi confecţionarea opincilor  şi a coşurilor din nuiele.

Este păcat că nu sunt nominalizaţi realizatorii lucrării, tehnoredactare, imprimare şi mai ales fotografiile foarte reuşite.

Ion N. Oprea