Ion IONESCU BUCOVU

dragoste fără păcate…

Dintr-o ramură de tei
De iubire sar scântei,
Dintr-un fir de trandafir
Dragostea devine mir,
Mărgea de cer şi chinovar,
Uitată-n evangheliar,
Stamini de aur, azalee,
Ce-s presărate pe alee,
Pe gura noastră cea de rai
Toate-mpletirile de grai
Se-adună peste tot iubire
În neumbrita izbăvire,
Pe coarde dulci orfeice
Fericele ne ferece,
În viaţa noastră netrăită
Mereu se naşte o ispită,
Un râs sublim şi cald pe buze
De dragul unei andaluze,
Câmpul face loc pădurii
Bunătatea-n locul urii,
Ochi profetic şi deschis
Ce se naşte dintr-un vis
Căutând mereu pe unde
Dragostea ni se ascunde
Printre vrăjile de mai
Pe potecile din rai,
În lume nu prea se poate
Patimă fără păcate,
În noi se năruiesc statui
Şi rămânând ai nimănui
Ne rătăcim mereu pe drum
Făcând iluziile scrum…