GRAI DULCE ROMÂNESC

Lia RUSE

 

 

 

GRAI DULCE ROMÂNESC

---

O,..prea curată limbă românească

Chipul tău este, mereu, înflorit mirat,

Miezul inimii îmi arde murmurat

Pentru tine rădăcină strămoşească…

…………………………………………………

Te-am gângurit întâi, mi-ai fost lumină

Şi atenţie, pe timpul  nerostit,

Eu te-am şoptit, mereu, ca un iubit  

Mai apoi, te-am învăţat, „limbă divină„!

Chiar dacă am plecat, şi-astăzi sunt departe,

Te-am legănat prin vise şi.. cuvântul

L-am mângâiat duios, ca vara, vântul

Şi l-am trecut, cu tot dorul, în carte.

Ca pe un timp, cu scuturări de tei,

Te-am înfăşat în dalii de candoare

Că m-am făcut metaforă sub soare

De dragul tau, de rugăciune şi de zei…

Frumuseţea ta e-nrămată-n scris vrăjit

-Înălţare şi-autenticitate-,

Metaforele vin pe ne-ntâmplate

Cu fineţe proiectate în gândul uimit.

Sunt o prezenţă…visez fără hotar

Combin înţelesuri plutind prin fiorii

Poemelor şi rimei şi viorii,

Cu dorul frământat, ca ars, trecut prin jar…

……………………………………………………

Sunt o prezenţă  şi,  scriu iar… şi iar … şi iar