Amprentele lui Dumitru PETRAȘ

Așchii de vânt

Prin așchii de vânt se îndoaie umbra copacului nud
Zborul de schimb nu are aripi să zboare
Casa din ogradă a îmbătrânit, fără gard și poartă
Pădurea a înmugurit până la capăt de cer
Aerul luminii se joacă cu așchii de vânt,
Pe steaua polară vrea umbra luminii să nască
Vine și liliacul înflorind aproape de casă.
Sub pietre adânci, oglinda fântânii se sparge
Și sar așchii de apă prin izvorul flămând
Atunci glasul fântânii ia formă de cruce
Cruce de apă cu har de iubire răstignit,
Și sufletul se spală cu așchii de sânge.
Aerul bătrân se aprinde ca o lumânare în vis
Și se topește pământul prin lacrimi ascunse
Curcubeul se amestecă cu părul tău, femeie,
Din casa iubirii, amurgul se mută pe drum
Când eu pășesc, obosit, prin așchii de vânt și lumină.