ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Nicolae CORNESCIAN

Iubirile înţelese nu sunt iubiri

Trăiam o altă viaţă.
Cea în care deveneam tot ce-ţi doreai
cât timp rămâneai gândul ce mă obliga să mă simt real.

Cunoşteam orele prezenţei pline de culoarea luminii,
de văzduh ce nu păstra nici o exalare străină,
de ceea ce, rămânând identic, amintea tot ce se întâmpla.

Chiar şi în absenţa noastră. Îndeosebi,
în oraşele-n care lucirile spaţiilor pustiite
vegheau tot ce putea persista într-un alt prezent.

Similar celui de aici. Din această viaţă
în care nimic nu putea fi schimbat pentru totdeauna.
Şi nici nu putea fi conştientizat întru totul.

Mai ales, în clipele absenţei oricărui anotimp,
când, trăind o altă viaţă, aminteai adevărul implacabil:
Iubirile înţelese nu sunt iubiri.

Altceva era mult mai dorit
decât tot ce putea fi văzut. Altceva ne făcea să credem că,
trăind deja tot acest timp, ştiam ce urma să fie.

De aceea, absentam uneori.
Pentru că nimic din tot ce se repeta, nu avea un alt sens.
Diferit de cel scontat înaintea înfăptuirii.

Diferit de seri ce nu puteau fi pomenite
când văzduhul se golea de orice nuanţă,
iar ceea ce continua visul meu uitat,

te obliga să te simţi tot mai prezentă.
Pretutindeni.
Mereu.