CA SUFLET AM VENIT ÎN LUMEA VIE

UN SONET PE ZI
Sonetoterapie 50 – text și interpretare
4 mai 2020

Ca suflet am venit în lumea vie
Şi am primit un trup fără tocmeală
Cu rânjet fad şi cu privirea goală,
Ca să mi-l port prin ceţuri în vecie.

S-au revărsat torente largi de smoală
Pe tihna clipei, blândă şi-arămie
Şi m-au împins în strâmtă colivie,
Mutând candoarea-n nesfârşită boală.

M-a tras uimirea la-nceput de limbă,
Dorind s-atingă ţărm necunoscut,
Dar nu ştiu drumul drept pe care plimbă

Nădejdile un vis de început.
Acum nimic nu creşte, nu mă schimbă.

Prin timpul fără timp rămân tăcut.

(2004 – sonet nepublicat în volum)
Adrian Munteanu – Sonetoterapie 50 [1]

Articole asemănătoare