Cine este Mihail Sebastian, românul CELEBRAT de Google. Poza lui, văzută de TOATĂ planeta. Povestea ULUITOARE: Cum l-a „FURAT” Franța, cu întâmplări scrise adesea și de noi în Luceafărul

foto: Google

             Iată cine este Mihail Sebastian, românul care a fost sărbătorit de Google, printr-o imagine postată pe prima pagină a celui mai important portal de căutări din lume.

            Mihail Sebastian, al cărui nume real a fost Iosif Hechter, s-a născut pe 18 octombrie 1907, în Brăila, România şi a fost scriitor şi filosof, evreu de origine, care a scris romane, dramaturgie şi critică literară.

            În timpul vieții, Mihail Sebastian a activat ca publicist, având printre altele chiar și o cronică muzicală, iar după moartea sa, posteritatea i-a fost asigurată în principal de piesele de teatru. În plus, totul avea să se schimbe în anul 1996, atunci când i-a fost publicat Jurnalul, carte ce a stârnit o mulțime de controverse aprinse în societatea românească, fiind contrară imaginii idealizante a elitei intelectuale interbelice.

                 I s-a interzis să mai funcționeze ca jurnalist

           Sebastian a absolvit studii universitare de drept și filozofie la București. A încercat să-și dea doctoratul la Paris, dar tentativa a fost un eșec.

            Descoperit de Nae Ionescu, președintele comisiei sale de Bacalaureat, a fost invitat de acesta să colaboreze la revista Cuvântul, unde l-a cunoscut pe Mircea Eliade, unul din viitorii săi prieteni. De remarcat că prin legislația antisemită de la începutul anilor ’40, lui Sebastian i s-a interzis să mai funcționeze ca jurnalist.

            Mai mult de atât i s-a retras și licența de avocat pledant, în timp ce reprezentarea pieselor sale a fost interzisă din cauza faptului că era evreu. De altfel, pentru a putea reprezenta piesa Steaua fără nume a folosit un al doilea pseudonim, Victor Mincu.

              Cărțile publicate de Mihail Sebastian

           A debutat în literatură în 1932 cu un volum foarte scurt, Fragmente dintr-un carnet găsit, apoi în același an a publicat un volum de nuvele, Femei. Nu s-a oprit aici și a publicat mai multe romane, Orașul cu salcâmi, 1935, considerat roman al adolescenței și foarte bine primit de public, Accidentul, în 1940, ambele influențate de Marcel Proust, Gustave Flaubert și de alți romancieri francezi.

                 În anul 1934 publică un alt roman, De două mii de ani, de această dată despre ce înseamnă să fii evreu în România. Cartea avea să devină celebră din cu totul alte motive. Avea o prefață scrisă de Nae Ionescu în care încerca să fundamenteze antisemitismul din perspectivă teologală, conchizând că evreii nu au nici o putință de salvare întrucât sunt evrei, avea să schimbe totul.

              Sebastian se impune în literatura română ca dramaturg cu piesele de teatru Steaua fără nume, Jocul de-a vacanța, Ultima oră. Piesa Insula a rămas neîncheiată.

             Romanul „Accidentul”, furat. Nu l-a mai găsit niciodată și l-a rescris de la zero

           Un alt detaliu interesant este acela că manuscrisul inițial al romanului Accidentul, cuprinzând cinci capitole, i-a fost furat lui Mihail Sebastian în Franța, iar autorul nu l-a mai găsit niciodată. Drept pentru care a fost nevoit să-l rescrie de la zero. Jurnalul său intim, ținut în anii unei sălbatice resurecții a antisemitismului, adică în perioada 1935-1944, a fost publicat postum, abia în 1996. Originalul a fost scos din țară prin curier diplomatic de fratele său mai mic, Andrei Benu Sebastian, și a ajuns la Ierusalim. Între timp, Jurnalul a fost publicat și în Franța, SUA, Olanda, Cehia și de curând și în Germania și Suedia. Opera sa este pe cale de a fi (re)descoperită atât în țară cât și în străinătate. 2007 fiind anul centenarului nașterii lui Mihail Sebastian, în țara sa și în străinătate au fost publicate noi studii despre scriitor și creația sa.

            A murit într-un accident teribil

         Mihai Sebastian și-a pierdut viaţa într-un accident teribil, fiind lovit de un camion, pe 29 mai 1945, pe la ora 15.00, în timp ce se îndrepta spre Universitatea Liberă Democratică din Bucureşti, unde urma să susţină o prelegere despre Balzac, primul său curs de literatură universală.

           Pentru conformitate, Ion N. Oprea, Iași, 22 octombrie 2020