Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.9 (153), Septembrie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Elena Petriman, Iași
          Valea Zeletinului- Burdusaci – în publicistica interbelică

Primit pentru publicare: 31 Aug. 2021
Autor: Ion N. OPREA, coord. Cenaclul la distanță, Membru Fondator de Onoare Rev. Luceafărul
Publicat: 01 Sept. 2021
©  Ion N. Oprea, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

Elena PETRIMAN, Iași
Valea Zeletinului- Burdusaci – în publicistica interbelică                  

      ÎNFIINȚAREA COOPERATIVEI – LA 1824

             Căutând să aflu cine era revizorul contabil, care la 1824, în luna iulie, făcea cunoscută înființarea unei cooperative în comuna Burdusaci, tot cercetând în arhive, descopăr, cu oarecare surprindere, că despre înființarea cooperativei în cauză s-a făcut cunoscut publicului printr-un EXTRAS publicat în Monitorul Oficial nr 184, din 24 august 1924:
          Judecătoria Ocol. Rural Podul Turcului
                             Județul Tecuciu
                                   EXTRAS
de pe actul constitutiv al Societăței cooperative de aprovizionare și desfacere în comun „ Eftinirea Traiului” din comuna Burdusaci, județul Tecuciu, autentificate la Nr. 347 din 1924.

1. Se înființează în comuna  Burdusaci, județul Tecuciu, o societate cooperativă de aprovizionare și desfacere în comun, sub denumirea „ Eftinirea Traiului”.
2. Sediul societății va fi în comuna Burdusaci.
3. Suma capitalului subscris este de 82. 800 lei, din care s-a vărsat acum, la constituire, suma de 8280 lei.
4. Scopul societății este de a aproviziona pe locuitori cu cele necesare gospodăriei și ocupației lor, de a le desface, de a organiza o secție de consum, pentru a le procura articole de primă necesitate etc.
5. Consiliul de administrație se compune din 9 acționari și anume: Gh. Vasilache, P. Motăș, C. Dimoftache, D. Brăescu, P. Tacu, D. Fântână, Al. G. Vârlan, I. Butnariu și D. Filipescu, din 3 cenzori: Gh. Filipescu, I. Popovici și Gh. N. Bazgoc, și 3 supleanți: P. Arhip, I. Popa și N. State.
6. Durata societății este nelimitată.
   Făcut astăzi- 5 Maiu 1924
   Judecător Grefier,                                          indescifrabil                      indescifrabil

          Mai  observ, din conținutul respectivului Monitor Oficial, că multe localități au înființat asemenea cooperative sătești, ceea ce arată că și satul românesc începea a se moderniza, prin inițiativa unor oameni plini de înțelepciune și înțelegere pentru problemele obștei sătești.

    Multe nume din extrasul de mai sus îmi sunt cunoscute, doar că, astăzi, de te vei afla prin Burdusaci, în trecere, nu vei avea cu cine sta de vorbă, înființarea Cooperativei de Consum s-a pierdut în negura timpului. De asemenea, s-au dat uitării și numele celor care au făcut parte dintre acționari și Consiliul de Administrație.

Uitate vremuri! Uitați sunt toți acei ce-au fost odată! Remarc, totuși, intelectualii satului: Gh. Vasilache- învățător; C. Dimoftache- învățător, bunicul marelui om de cultură- C. Dimoftache Zeletin; P. Motăș, rudă cu filozoful Ștefan Motaș Zeletin; D. Brăescu- rudă cu regretatul C. Dimoftache Zeletin, din partea bunicii paterne, născută Brăescu; Al. Gh. Vârlan- om înțelept, care a trăit în vecinătatea familiei Dimoftache; P. Tacu- posibil să fie bunicul scriitorului și deținutului politic – Alexandru Gh. Tacu; I. Butnariu- din partea căruia nu se mai regăsește nimeni în Burdusaci, casa fiind vândută.

          Atrage atenția faptul că apar doi membri cu numele de Filipescu: D. Filipescu – la administratori și Gh. Filipescu- la cenzori. Acest Gh. Filipescu este chiar cel care a semnat ,,răvașul” apărut în revista ,, Cultura poporului”. Și nu mică mi-a fost surpriza să constat că, de fapt, este chiar tatăl viitorului academician și profesor universitar- Miltiade F ilipescu!

          La cenzori supleanți figurează și fratele bunicii mele, pe nume N. State- ,,moș Neculai”.

          O discuție cu Teodora Filipescu- Imbrea – arăta că Dumitru Filipescu nu îi este cunoscut, ceea ce întărește convingerea că existau două ramuri de Filipești, dacă nu cumva vreo trei.

          Dar pentru o corectă lămurire, am  întreprins deja cercetări în Arhivele Județene Bacău, așa că… va urma.

          Sigur că da, doamna Petriman, săpăturile, fiind vorba de oameni și realizările lor, trebuie continuate, eu le așez, spre perpetuare, în antologii, cenacliștilor le plac cercetările și rezultatele lor, de asta, în completare, un nume, tot din Burdusaci, NECULAI CIOCHINĂ, elevul domnului nostru  profesor Leonid Timuș, de la Colegiul „Gh.Roșca Codreanu” Bârlad, și dânsul profesor, pictorul cu activitate bogată în țară și în străinătate, firește,  îl știți, cuprinde-ți-l și prezentați-ni-l ca Om de pe Valea Zeletinului…

                  Ion N. Oprea, Iași, 1 septembrie 2021