VIITOR

Din palmierul lumii
S-a mai desprins ceva
O margine a culmii
Un moft ce mai plutea

O ieftină speranță
Pe o tarabă nouă
Dulceață pentru viață
Norocul să-l plouă

Deșertul libertății
Ce mult se răscolea
Furtuna realității
Pe mulți îi potolea

Ce magică e viața
Scăpată din cuvânt
Se vede importanța
Se pierde ca un vânt

Lăuntrică e firea
Din moșteniri adusă
Schimbarea, amorțirea
Spre viitor, propusă

Fugim cu viitorul
Închis într-un ataș
Natura e motorul
Ș-i este și părtaș

În palmierul lumii
Mișcarea amorțea
Pe o margine a culmii
Speranțele cădeau