Cartea-n doi

Romulus UNGUREANU

E universul mai frumos
Prin mine, doar cu tine
E timpul gestului glorios
Prin sentimentele fertile

Fii închisoarea existenței mele
O carceră ce nu mai doare
Eu condamnat la toate cele
Doar ziduri calzi să ne-mpresoare

S-adun noaptea peste tine
Mă voi acoperi cândva și eu
Trezit de dragoste, chiar mâine
Cărarea vieții noastre e trofeu

Fii marea ce ne-aduce pace
Furtuna stinsă într-un pat
Plutim în jocuri și mijloace
E țărmul fricii mult mai lat

Ajungă anii, proză, poezie
În cartea noastră fără titlu
O vom citi pe rând în amnezie
Știindu-i locul sub pupitru.

07 01 2022