Suntem condamnați…
Autor: Ana Maria Gavrillnvitaţie la lectură
Un copil plânge de foame.
Aripi negre l-au purtat
Spre gardul de sârmă.
Copil, carne de tun,
Ne iartă că suntem prea proști,
Prea neoameni ca să te hrănim.
Și-n jur câtă moarte!
Și câtă moarte
Va mai fi…
Un copil este flămând.
Un copil este orfan.
Un copil a murit.
Lacrimi.
Suntem condamnați să ne înecăm
În lacrimi de copil…
Cioclii sunt singurii veseli.
Virus și moarte.
Război și moarte.
Foame și moarte.
Ne prăbușim
De greutatea
Lacrimilor toate.
Rubrica: lnvitaţie la lecturăAutor: Ana Maria Gavril
Distribuie: Facebook LinkedIn WhatsApp E-mail

