Motivarea alegerii temei constă în faptul că acest subiect este unul foarte important, pentru că realitatea școlară demonstrează că interesul elevilor pentru lectură este în scădere. Am dorit să subliniez necesitatea stimulării, formării și dezvoltării motivației pentru lectură a școlarului mic.  Toate acestea reprezintă o condiție esențială în formarea personalității copilului de astăzi și a omului de mâine. Am considerat că acest lucru se poate realiza cel mai bine prin valorificarea lecturii expresive.

Cadrul cel mai eficient al cercetării, în vederea realizării temei, a fost munca la clasă prin: introducerea unui opțional în cadrul ariei curriculare limba și literatura română, valorificarea diferitelor tipuri de lectură a textelor literare,  învățarea tehnicilor de lectură expresivă. Încerc să fac din copil un participant activ, să-l determin să-și formuleze întrebări pe baza unui text citit, pentru a-i menține treaz interesul pentru noi investigații, depășind obstacole precum: frica de a nu greși, timiditatea, lipsa perseverenței în muncă și stimulând îndrăzneala, încrederea în sine.

Scopul demersului experimental l-a constituit demonstrarea eficienței tehnicilor moderne pentru stimularea interesului pentru citit la elevii din clasele primare. În cadrul acestui experiment, am vizat următoarele obiective:

• identificarea competenței de lectură a elevilor;
• aplicarea tehnicilor moderne de utilizare a lecturii expresive;
• stimularea motivației pentru citit prin intermediul cercurilor de lectură.

Problema de cercetare: Care sunt modalitățile ce contribuie la formarea interesului pentru citit al elevilor din ciclul primar prin valorificarea lecturii expresive?

Am organizat o cercetare practic-aplicativă pe un număr de 50 de elevi din clasele a III-a, de la Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” din Roman, județul Neamț. Am aplicat tehnica experimentului, urmărind subiecții înainte de implementarea opționalului, pe parcursul derulării acestuia și post-proiect.

Prin acest experiment, i-am pus pe elevi într-o situație de învățare, i-am îndrumat, le-am făcut observații, am dirijat procesul învățării și am colectat toate datele obținute. Chestionarele aplicate în etapa de constatare au urmărit stabilirea importanței lecturii pentru elevi.

Concluzii

În urma aplicării chestionarului și interpretării rezultatelor, am constatat că motivația și interesul pentru lectură a crescut la elevii din clasa a III-a A de la Școala Gimnazială „Al. Ioan Cuza” din Roman. Introducerea opționalului a antrenat și a mobilizat elevii. Experimentul a pus în evidență faptul că toate activitățile desfășurate pe parcursul semestrului I în cadrul opționalului au determinat o învățare eficientă a lecturii expresive, o valorificare a acesteia, ceea ce a dus la formarea și dezvoltarea interesului elevilor pentru lectură.

Prin introducerea opționalului am reușit să formez elevilor abilități de utilizare independentă a cunoștințelor, a deprinderilor dobândite la orele de Limba și literatura română, am reușit să-i motivez pentru autoinstruirea continuă. Școlarul este rezultatul procesului de instruire, el trebuie să fie capabil să-și fixeze obiectivele, să învețe și să aplice informația.

Pentru a asigura o eficiență sporită lecției, este necesară realizarea unei corelări cât mai strânse între conținutul textelor predate și strategiile didactice utilizate, știut fiind faptul că accentul se pune pe predarea- învățarea conținuturilor, pe formarea și informarea intelectuală a elevilor. O atenție deosebită a fost acordată optimizării relației învățător-elev și elev-elevi, utilizându-se o gamă variată de procedee, tehnici menite să contribuie la eliminarea blocajelor de comunicare, la dezvoltarea capacității micilor școlari de a demonstra, analiza, argumenta.

Valorificarea lecturii expresive contribuie la însușirea de către elevi a unor concepte, principii, legi fundamentale, la formarea și dezvoltarea interesului pentru lectură. Modalitățile de folosire a lecturii expresive au influențat pozitiv volumul și calitatea cunoștințelor de limba și literatura română, formarea și dezvoltarea deprinderilor și tehnicilor de muncă intelectuală a elevilor din învățământul primar. La vârsta școlară mică se pun bazele structurilor primare ale competenței de lectură, se impune însușirea unor tehnici diverse de lectură, învățătorului îi revine datoria de a facilita învățarea, de a-i stimula pe copii, de a le forma și dezvolta gustul pentru lectură. Se impune identificarea factorilor care conduc la succes sau insucces și adoptarea unor măsuri corective imediate pentru elevii care întâmpină dificultăți în învățare și a unor activități de dezvoltare pentru cei cu un ritm mai rapid. Învățătorul trebuie să creeze situații optime pentru învățarea lecturii expresive, trebuie să folosească metode adecvate conținutului, obiectivelor propuse și particularităților de vârstă.

Acest experiment a fost un câştig pentru mine, ca şi cadru didactic, deoarece m-am documentat foarte mult asupra aspectelor teoretice legate de lectura expresivă, de tehnicile de realizare a acesteia. Modelele de predare a cunoştinţelor de tipul povestirii, descrierii, lecturii repetate etc… au fost înlocuite cu forme active ale învăţării convertite în operaţii mintale, acţiuni de investigaţie, învăţare prin descoperire etc.

În continuare, voi pune accent pe aplicarea opționalelor de Limba și literatura română, pe desfășurarea lor sub forma unor cercuri de lectură, în cadrul cărora să predomine activitățile de muncă independentă sau semidirijată. Astfel, elevul depășește condiția de asimilator de informații, devenind un subiect activ, centru al procesului de formare. Lectura este calea spre cunoaștere, îți oferă posibilitatea să insiști asupra unui aspect din text, să te întorci la altul, la care simți nevoia să revii sau să meditezi îndelung asupra evenimentelor descrise.

Mi-am propus să-i apropii pe elevi de lectură, fără să exclud, însă, calculatorul. Îmi doresc să fac din copiii pe care-i coordonez la clasă niște adevărați consumatori de lectură, pentru că sunt conștientă de valoarea și de  importanța cărții, de rolul pe care-l ocupă aceasta în relaționarea cu lumea din jur.