Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025
În curte
.
E o dimineață cu-n răsărit dulce de soare
Și mă bucur mult de atâta răcoare,
Văd iarba cum se azvârle din pământ
Să bea muguri de sălcii împrăștiați de vânt.
.
În curte miroase subtil a levănțică,
Cucuveaua într-un cireș mereu țipă,
Valuri înalte de fum se ridică din crâng,
Un burlan din colțul casei se aude scârțâind.
.
Caii bolnavi de insomnie nechează,
Grivei ca un urs întins dormitează,
Nucul din fața casei bătrân și fără fler
Își ține crengile ridicate spre cer.
.
Sub razele de soare vocalizate
Într-un petec gospodăresc din curte,
Cuibărește,viețuiește,un pâlc de gâște,
Cu penajul negru,gâtul alb și labe negre.
.
În depărtare se aud fântâni scârțâind,
Aburul vieții se plimbă printre ele blând,
Tăcerea din suflet începe să fiarbă,
Gândurile mă pândesc de-o viață întreagă.
.
Inima își schimbă ritmul-n fiecare oră,
O umbră de tristețe mă înconjoară,
AnIi îmi trec în liniște ca un vis
Și rămân mereu cu sufletul închis.
Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania