Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: © Castelul Roznovanu – Economos din Roznov, Arhiva personală.
Agata ® 1994 – 2025 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.

Despre Castelul Roznovanu – Economos din Roznov, județul Neamț, preotul Vasile Țoc mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, în incinta acestuia.

– Domnule Vasile Țoc, cine și în ce perioadă a construit acest castel?
– După moartea avocatului, politicianului, colonelului și filantropului Gheorghe Rosetti [Ruset]-Roznovanu, în 1904, și a soției sale Alexandrina [născută Câmpineanu], în 1907, executorii lor testamentari au vândut [în 1911] moșia acestora arendașului de origine greacă Hector [D.] Economus. El a demolat vechiul castel al familiei, înălțat, înainte de 1890, în apropierea intrării principale, și l-a reconstruit, în forma actuală, după 1907.

– Cât de mare era domeniul?
– Moșia avea câteva sute de hectare și includea localitățile Roznov, Ivănești [punct toponimic în apropierea orașului] și Bețești [sat în comuna Rediu, județul Neamț]. Cuprindea pământuri arabile, fânețe, pășuni (pe pârâul Papuc), păduri (numite „plantația de brazi”), livezi și vii; au mai avut un sector zootehnic, o brutărie, o lăptărie și o farmacie.

– Descrieți, vă rog, castelul și curtea boierească.
– Clădirea avea parter și etaj, cu turnuri gotice și ferestre în arc frânt, totalizând 32 de camere. În față, exista un parc dendrologic cu o suprafață de 3 ha, unde se aflau alei pietruite, straturi de flori, copaci seculari și specii rare de arbori și arbuști, precum și un iaz alimentat cu apă din râul Tarcău, secat ulterior. Curtea se întindea pe o rază de circa 50 m și includea o sală pentru întruniri, două beciuri ale hanului construit de familie în secolul al XVII-lea și distrus de un incendiu, o fântână, hambare pentru cereale, grajdurile cailor (pe lângă cele din zona Ivănești, unde țineau animalele de povară), magazii pentru lemne și alte anexe. Întregul perimetru era împrejmuit de un gard prevăzut cu o poartă la intrarea dinspre gară, de pe vremea vechiului castel.

– Ce relații a avut boierul cu comunitatea locală?
– Gheorghe Rosetti-Roznovanu a fost un om gospodar și generos, care a iubit aceste ținuturi. I-a ajutat, în repetate rânduri, pe săteni, a cununat tineri și le-a botezat copiii, acordându-le burse de studii. A construit prima școală din Roznov [în 1865], biserica familiei [cu hramul Sfinții Ierarhi Nicolae și Alexandru, între 1884 și 1892], o unitate sanitară [astăzi, spitalul orășenesc, în 1892], gara locală și calea ferată de la Bacău la Bicaz, contribuind la dezvoltarea rețelei de drumuri ale județului pe când era prefect de Neamț.

– Ce s-a întâmplat la venirea comuniștilor?
– În urma Legii naționalizării din 1948, domeniul a fost confiscat și trecut în proprietatea statului, în castel fiind instalată o școală pentru perfecționarea cadrelor din silvicultură. După 1990, edificiul a fost preluat de o firmă locală, domeniul nefiind revendicat pentru că moștenitorii lui Hector Economus au vândut moșia.

– Ce a mai rămas, astăzi, din fosta proprietate?
– Se mai păstrează castelul, parcul, aflat în administrarea primăriei, cele două beciuri, dezafectate, gardul împrejmuitor și poarta de la intrare.

– Descendenți în viață mai sunt?
– Urmași direcți nu există, pentru că singurul fiu al ultimilor Roznovani [Alexandru] a murit, din cauza unei pneumonii, la numai 20 de ani, pe când studia la școala de ofițeri.

– Există morminte ale familiei în zonă?
– Gheorghe Rosetti-Roznovanu este înmormântat, alături de soția, fiul, părinții, bunicii și străbunicii lui, într-o criptă de la demisolul bisericii, unde se află muzeul ce îi poartă numele. Aici, sunt expuse obiecte personale, efecte militare, monede, medalii și decorații ale sale, fotografii de familie, tablouri și busturi ale ctitorilor, ca și două icoane din vechea biserică, arsă în 1944.

Florin Bălănescu