Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 18 → 2026
Fostul conac Costachi din Ciortolom
- Despre fostul conac Costachi din satul Ciortolom, comuna Tutova, județul Vaslui, profesorul Elena Monu mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, la Bârlad.
- – Doamnă Elena Monu, cine a construit acest conac și în ce perioadă?
- – Clădirea [care se afla la 17 km sud-vest de Bârlad], a fost ridicată, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de boierul moldovean Constantin Costachi [Costache].
- – Cine a fost proprietarul?
- – Constantin Costachi s-a născut în 1823, la Bârlad (unde avea o casă) și a murit în 1883, la Ciortolom. Descindea din ramurile Lupu Costachi [1665-1716], mare vornic la 1711 [și caimacam], și Talpan. El și soția sa Elena (născută Pătrășcanu), căsătoriți în 1850, au avut 21 de copii până în 1874, dintre care au trăit 12, cel mai mare fiind politicianul Lupu C. Costachi [(Kostaki), 1851-1923]. Constantin Costachi a fost președintele Comitetului Unionist al județului Tutova și, pentru puțin timp, prefect al județului, desemnat de Alexandru Ioan Cuza.
- – Cât de mare era moșia lui și ce cuprindea?
- – A avut puțin pământ – câteva zeci de hectare –, pentru că, fiind fiu nelegitim al mamei sale [Safta Costachi Talpan], nu a moștenit mai mult din averea ei. Predominau terenurile arabile, dar a avut și fânețe, vii, livezi și pământuri joase, mlăștinoase, unde a amenajat o orezărie.
- – Faceți, vă rog, o descriere a curții boierești, așa cum arăta în epocă.
- – Conacul avea un parter înalt, iar la demisol era pivnița. Se intra într-o sală lungă cât clădirea, de o parte și de alta a ei aflându-se câte patru camere. În curte, se găseau alei străjuite de flori și copaci, grădina de legume și zarzavat, dependințele unde locuiau servitorii, fântâna, grajdurile, hambarele, adăpostul pentru trăsuri, magaziile și biserica [cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae], pe care el a zidit-o între 1845 și 1856.
- – Ce fel de relații au existat între boier și localnici?
- – Constantin Costachi și-a eliberat robii țigani (în afară de desființarea robiei acestora de către stat), i-a împroprietărit pe clăcași, iar, la sărbători (de pildă, la Sfântul Lupu, ziua onomastică a fiului său), obișnuia să-și invite rudele în salon, în timp ce în curte dădea petreceri pentru toți sătenii, când se frigeau viței și se desfăceau butoaie cu vin.
- – Cine a fost ultimul proprietar al domeniului?
- – Moșia a fost moștenită de una dintre fiicele lui (căsătorită Stroja), care nu a avut un rol important în istoria locală, apoi proprietatea fiind confiscată de regimul comunist în 1948.
- – Mai trăiesc urmași ai boierului?
- – Există câțiva, pe linie feminină, iar aceștia nu au revendicat moșia și conacul.
- – Dar morminte ale membrilor familiei?
- – Constantin Costachi a fost înmormântat, în calitate de ctitor, în tinda bisericii înălțate de el; soția sa, care a murit tot în 1883, și o mare parte dintre copiii lor (inclusiv Lupu C. Costachi) au fost înhumați la Cimitirul Eternitatea din Bârlad. Tot aici, se află mormintele omului politic Manolache [Emanoil] Costache Epureanu [1823-1880] și ale celor trei copii ai lui, alături de cavoul ramurilor Costachi Talpan și Lupu Costachi.
- – Ce a mai rămas, astăzi, din fostul domeniu?
– Nu mai există decât biserica, pentru că toți copacii din vechea curte boierească au fost tăiați și, pe locul ei, au fost clădite case. Conacul a dispărut în anii ’60, din cărămizile lui fiind construită școala din satul vecin Bădeana [comuna Tutova, județul Vaslui]. - Florin Bălănescu