O antologie bilingvă care apropie două spații culturale prin forța cuvântului poetic

• În peisajul literaturii contemporane europene, proiectele editoriale care depășesc frontierele unei singure limbi dobândesc o semnificație aparte. Ele nu reprezintă doar modalități de promovare a unor autori, ci adevărate forme de dialog între culturi. În această perspectivă trebuie privită antologia bilingvă „Cuvinte fără frontiere / Palabras sin fronteras”, proiect inițiat și coordonat de Casa Română de Cultură din Getafe, cu prilejul manifestărilor dedicate Zilei Naționale a României din anul 2026.
• Publicată sub sigla Cognibooks, antologia reunește 38 de poeți din România și Spania, propunând cititorului o întâlnire între două sensibilități literare și două spații lingvistice. Poezia română este așezată în oglindă cu traducerea sa în limba spaniolă, realizându-se astfel nu numai o punte lingvistică, ci și una spirituală.
• Titlul volumului este, de altfel, programatic. „Cuvinte fără frontiere” sugerează capacitatea poeziei de a circula liber între oameni și culturi. Cuvântul poetic nu se oprește la granița unei țări, pentru că emoția, memoria, iubirea, natura, condiția umană și aspirația către libertate sunt experiențe care aparțin tuturor.
• Antologia aduce împreună autori români și spanioli, oferind cititorului posibilitatea de a descoperi diversitatea poeziei contemporane. Între scriitorii români incluși se află Ionuț Țene și Al. Florin Țene, alături de Lucia Virginia Pop, Ștefania Vasile, Victor Albu, Sabin Mureșan, Ionuț Calotă, Mihaela Suciu, Mioara Baciu și Dan Dobre.
• Din spațiul literar spaniol participă numeroși poeți, între care Rosa Rodríguez Núñez, Antonio Arroyo Silva, Paco Dacal, Antonio Ruiz Pascual, José Antonio Corpas López, Cristian Lázaro, Ángel José Gala Zapatero, Antonio Gómez Hueso, Amelia Peco Roncero, Francisco Luque Bonilla, Lucía Rosa González și alți autori.
• Această diversitate constituie unul dintre punctele de interes ale volumului. Antologia nu încearcă să uniformizeze vocile poetice, ci să le pună în relație. Fiecare autor își păstrează identitatea lirică, însă intră într-un dialog simbolic cu ceilalți.
• Într-o asemenea construcție editorială, traducerea capătă o funcție esențială. Ea nu mai este doar un exercițiu tehnic de transpunere dintr-o limbă în alta, ci devine un act de mediere culturală. Poezia românească poate fi astfel receptată de cititorul spaniol, iar spațiul poetic românesc intră într-o relație directă cu sensibilitatea hispanică.
• Prezența lui Al. Florin Țene în această antologie are o semnificație aparte prin ampla sa activitate literară și culturală. Poet, prozator, dramaturg, eseist și publicist, autorul este prezent în proiect prin creația sa poetică, continuând astfel un demers de promovare a literaturii române în spațiul cultural european.
• În cazul său, participarea la o antologie bilingvă se înscrie firesc într-o preocupare mai largă pentru circulația valorilor literare românești. Poezia devine un mijloc de comunicare dincolo de limitele geografice și lingvistice, iar traducerea îi oferă textului șansa de a întâlni un nou cititor.
• Este semnificativ faptul că această apariție se produce într-un context dedicat Zilei Naționale a României. Literatura participă astfel la afirmarea identității culturale românești într-un spațiu european în care comunitatea românilor din diaspora are un rol tot mai important.
• Pentru Al. Florin Țene, literatura nu este izolată de realitatea culturală. Cartea, revista, întâlnirea literară și dialogul dintre scriitori devin instrumente prin care cultura română își poate continua existența și afirmarea dincolo de hotarele țării.
• Alături de Al. Florin Țene, prezența lui Ionuț Țene introduce în antologie o altă perspectivă a poeziei române contemporane. Poet, scriitor și publicist, acesta face parte dintr-o generație preocupată de recuperarea valorilor culturale, de dialogul european și de afirmarea literaturii române în spațiul public contemporan.
• Participarea celor doi autori în aceeași antologie creează și o interesantă continuitate între experiențe literare și generații, demonstrând că poezia română actuală poate dialoga cu literatura europeană prin mai multe formule estetice și sensibilități.
• În acest sens, „Cuvinte fără frontiere” poate fi privită și ca o mică hartă poetică a prezentului: autori diferiți, biografii diferite, stiluri diferite, dar uniți prin credința că literatura poate apropia oamenii.
• Un merit important al proiectului revine Casei Române de Cultură din Getafe, care își asumă rolul de promotor al culturii române în Spania.
• În cazul comunităților românești din afara țării, asemenea inițiative au o importanță culturală deosebită. Diaspora nu înseamnă doar o comunitate aflată geografic departe de România, ci și un spațiu în care limba, literatura și memoria culturală pot fi păstrate și transmise.
• O antologie bilingvă are avantajul de a se adresa simultan celor două comunități. Românii își pot regăsi limba și sensibilitatea literară, iar cititorii spanioli au posibilitatea de a descoperi autori și teme provenite din spațiul românesc.
• În acest fel, cartea devine un ambasador cultural.Un proiect cu deschidere internațională.
• Dimensiunea proiectului este consolidată și de programul de prezentări anunțat pentru lunile noiembrie și decembrie 2026.
• Volumul urmează să fie prezentat la Biblioteca Metropolitană din București, la Centro Asturiano din Madrid, precum și la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus de la București.
• Itinerarea antologiei între România și Spania este simbolică: volumul pornește dintr-un spațiu cultural românesc aflat în diaspora și revine în România, pentru ca apoi să se întoarcă în spațiul spaniol. Cartea circulă, asemenea poeziei însăși.
• Această circulație poate fi privită ca o formă de diplomație culturală realizată nu prin discursuri oficiale, ci prin poezie.
• Poezia, între identitate și universalitate. Unul dintre cele mai interesante aspecte ale antologiei îl constituie tocmai raportul dintre identitatea națională și universalitatea poeziei.
• Poetul român scrie din perspectiva propriei sale experiențe culturale, istorice și lingvistice. Poetul spaniol pornește de la un alt patrimoniu spiritual. Cu toate acestea, între cei doi există un teritoriu comun: sensibilitatea umană.
• Aici se află adevărata semnificație a sintagmei „fără frontiere”. Nu este vorba despre dispariția identităților naționale, ci despre posibilitatea ca identitățile să se întâlnească fără să se anuleze reciproc.
• Antologia demonstrează că traducerea nu distruge diferențele, ci le face accesibile. Cititorul poate pătrunde într-o altă cultură fără să renunțe la propria sa identitate.
• „Cuvinte fără frontiere / Palabras sin fronteras” trebuie privită, în concluzie, nu doar ca o antologie de poezie, ci ca un proiect cultural de întâlnire.
• Întâlnirea dintre România și Spania, dintre limba română și limba spaniolă, dintre poeții consacrați și vocile contemporane, dintre țară și diaspora.
• Prin participarea lui Al. Florin Țene și Ionuț Țene, poezia română își continuă dialogul cu literatura europeană, iar prin contribuția celorlalți autori volumul dobândește o pluralitate de voci și perspective.
• Într-o lume în care frontierele geografice există încă, poezia ne amintește că există și un spațiu mai larg, acela al culturii, unde oamenii se pot întâlni prin cuvânt.
• Iar cuvintele care ajung de la București la Madrid și de la Madrid la București nu mai sunt simple cuvinte. Ele devin mesageri ai memoriei, ai identității și ai prieteniei dintre două culturi europene.
• „Cuvinte fără frontiere / Palabras sin fronteras” este, prin urmare, mai mult decât titlul unei antologii. Este o declarație de credință în puterea literaturii de a construi punți acolo unde geografia ridică granițe.

Luciana Țomescu