BALADA EROULUI DE ZAHĂR ȘI ULEI

Clădirea cenușie și acum
Tăcere drămuiește
O viață transformată-n scrum
Ce moartea o găsește
Un dop de marmură, atât
O viață pomenește
A fost erou, a fost și sfânt
Dar timpul înnegrește
Curajul său, curaj nebun
A fost uitat din lene
Din lenea celor sus, în turn
Fuduli dar cu izmene
,,Vrem zahăr și ulei să dați
și pâine, și dreptate
Din magazii să descuiați
Poporul zace-n noapte,,
…
Pe zidul rece a scrijelit
Cerând doar ce se poate
Securitatea l-a zărit…
Și-i condamnat la moarte
Nu l-au bătut, ca fapte
Și nu l-au chinuit
Să scrie doar rapoarte
Sub raze violete învelit
…
În șase luni sărmanul
Din tânăr prea frumos
Rămâne pe divanul
Ce boala des l-a ros
Sub bolta cea adâncă
Un tânăr se îngroapă
Părinții mereu să plângă
Securitatea iar triumfă
Clădirea cenușie și acum
O placă țintuiește
O amintire ce e scrum
Ș-un tânăr ce lipsește
…
Poveste de erou vă scriu
Din timpul ce perindă
Trec oamenii și iar nu știu
Eroii să-i cuprindă.

• PS ,,Trec mulți oameni pe lângă zidul CONSILIULUI  JUDEȚEAN, dar puțini sunt aceia ce ridică privirea spre o plăcuță de marmură ce amintește despre un erou ce- a avut curajul să-și ridice privirea spre cerul pe care zburau păsările în libertate, fără granițe sau bariere, ca apoi să ceară ,,zahăr și ulei”.
  Măcelarii sistemului l-au umilit cerându-i să scrie sub raze ultraviolete provocându-i cancer, dar nemernicii nu i-au putut lua libertatea sufletului ce după șase luni și-a luat zborul spre ceruri. Coboară câteodată printre noi și ne întreabă plângând ,,Voi de ce nu vreți să zburați liber ca mine?” Sunt mai bine de trei decenii de atunci și nu-mi amintesc să fi zărit o singură lumânare jos lângă marmura rece a unui erou al nostru ce l-am uitat, chiar dacă pe 21 Decembrie omagiem eroii… care?
• Citare: DERANJANTUL