Boris MARIAN

Romanț

O mie ani de ai tăcea,
Iubirea-mi nu se va schimba
În ură grea, în ură grea.
Rămâi acolo, unde ești,
În spațiul dintre basm-povești,
De parcă nu ne-am fi văzut,
De parcă nu ne-am cunoscut
Nici c-un sărut.
Eu voi rămâne, mi amor,
Nemuritor.
Ți-a fost, gândesc, predestinat
Să strălucești  întru  păcat,
Că nu e viciu mai adânc,
Decât să nu iubești  nicicând.