Ioan VASIU, Orăștie

CATRENE AUTUMNALE

miroase-a toamnă undeva prin munți
și-a mere ce se coc de nerăbdare
copiii fug și-ascund în buzunare
cântecul verii și doi lei mărunți

mă lovește toamna-n șale
cu un coș de struguri copți
urc pe deal mergând agale
și trag zilele la sorți

acuma când toamna ne bate la ușă
și pomii-n livadă de fructe se rup
zâmbește iar luna pe cer jucăușă
și vântul ne mușcă de-obraji ca un lup