Corneliu VĂLEANU, Iași, membru al Cenaclului la distanță

Chintesenţe ontologice în cvinarii şi haiku DOINĂ

Doină, viers şi cântec strămoşesc,
Te-ai născut pe plaiul românesc,
Unică tu eşti în lume,
Jur pe inima-mi, pot spune,
Dumnezeu te-a binecuvântat
Să-nsoţeşti suflet curat
Al unui popor înconjurat
De duşmani ce au luptat
Să te facă sclav pe veci
Şi-n uitare să te-neci,
Dar n-a fost aşa să fie,
Am rămas în veşnicie,
Înfruntând mereu, mereu,
Tot ce-n lume e mai greu,
Molime nenumărate,
Apele învolburate,
Foamete pe săturate
Şi războaie-ncrâncenate,
Căci la dulcele tău glas
Noi aicea am rămas
C-un cuvânt nemuritor
Pe care l-am numit DOR,
Are sens unic în lume,
Nu-l traducem sub alt nume,
Ori pe unde am umbla
DOR c-al nostru n-om afla,
Cei ce azi l-au părăsit
În lume nu l-au găsit
Cum e acasă la român
Veşnic tânăr şi stăpân
Peste mioritic plai
Socotit gură de rai,
Doină, cântec de iubire,
Doină, cântec de unire,
Doină, cântec de plugar,
Doină, cânt de cărturar,
Doină, cânt de vitejie,
Doină, cânt de cătănie,
Doină, cânt de ciobănie,
Doină, cânt de pribegie,
Doină, cântec de haiduc,
De-ai pleca, sufletu-mi usuc,
Jalea nu mi-aş potoli,
Sufletul mi s-ar goli,
Fără tine n-aş trăi,
De când în lume te ştim,
La chemarea ta venim
Să-nfruntăm ce-i rău, ce-i bine
Tot alăturea de tine,
Te cânrăm şi te iubim
Pentru tine noi murim,
De vrăjmaşi să te-apărăm,
Sifletul putem să-l dăm,
Prin tine codrul ni-e frate,
Glia-n inimă ne bate,
Te slăvim în poezii,
Mamă pururi să ne fii,
Să ne ocroteşti destinul,
Să nu mai cunoaştem chinul,
Doină, rugăciune eşti,
Speranţe DUMNEZEEŞTI,
Cât va fi pe cer un soare
ROMÂNIA, DOINA, DORUL NU MOARE.

13 septembrie 2020