Sari la conținut
Luceafărul

Fondat 2009 · ISSN 2065 – 4200Anul 18 → 2026

COŞURILE CU CIREŞE

Autor: lnvitaţie la lectură

  • .
  • Au fost verile bogate, într-un timp ce-i doar al meu,
  • Pe când coşuri cu cireşe ridicam cu mare greu,
  • Le-aduceam chiar din grădină, numai pe-ngusta cărare,
  • Dincolo de oboseală, bucuria fiind mare.
  • .
  • Căci vedeam umplute bine coşurile de nuiele,
  • Din cireşe, gram cu gram, ajungând să fie grele,
  • Iar cireşele culese, câte una, câte două,
  • Începeau să lumineze ca un pui de lună nouă.
  • .
  • Coşurile-ncăpătoare mă-mbiau cu bogăţie,
  • Singura, de altfel, care mi-a fost dată-n viaţă mie,
  • Dar din cireşele coapte, ce odată le-am avut,
  • Înstărită-s până astăzi şi nimic nu am pierdut.
  • .
  • Le păstrez ca pe-o comoară din poveşti cu Aladin,
  • Căci în coşuri de nuiele erau pietre de rubin…
  • Şi-i de-ajuns doar o cireaşă să culeg, oriunde-aş fi,
  • Ca s-ajung iar în povestea ce-i a mea şi va trăi.
  • .
  • Coşurile de nuiele, cu cireşe încărcate,
  • Sunt ferestre către stele, coşuri sunt cu suflet – toate,
  • Le păzesc cu străşnicie ca pe-un unic talisman
  • Şi le trec în poezie, în cuvinte… gram cu gram…

.

Rubrica: lnvitaţie la lecturăAutor:

Distribuie: Facebook LinkedIn WhatsApp E-mail

Articole asemănătoare